CALENDARIO / Calendario Cinquepani RO

01 apr 2025

APRILIE Calendar 2025

APRILIE 2025

Aprilie 2025

1 / 4

„Iată, te-ai făcut sănătos! Să nu mai păcătuieşti niciodată.” (In 5,14)

Isus este atent la infirmităţile noastre şi, dacă îi cerem cu credinţă, el ne vindecă. Ne recomandă şi remediul pentru a nu ne mai „îmbolnăvi„: să ascultăm în mod constant de cuvântul său. Acest lucru ne va determina şi pe noi să nu păcătuim, să nu ne îndepărtăm de el - apa care purifică şi dă adevărata viaţă.

2 / 4

„Vei spune celor care sunt în întuneric: «Veniţi afară!»” (Is 49,9)

În ciuda infidelităţii poporului lui Israel, Dumnezeu îi confirmă misiunea pentru care l-a ales: să fie lumină pentru celelalte popoare, instrument prin care se va face cunoscut tuturor. Este acum misiunea Bisericii şi a fiecăruia dintre fiii ei să fie lumină pentru cei aflaţi în întunericul necunoaşterii unicului Dumnezeu, Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt. Va fi lumină dând mărturie cu viaţa şi lăsându-se atinsă şi luminată de iertarea sa.

3 / 4

„Dacă aţi fi crezut în Moise, aţi fi crezut şi în mine.” (In 5,46)

Isus se adresează evreilor care nu acceptă mărturia sa, aceea de a fi trimis de Tatăl. Spun că ei cred în Scripturi şi că urmează ceea ce a spus Moise. Dar faptul că nu îl acceptă pe Isus este un semn că nu este adevărată credinţa lor în Scripturi. Căci Scripturile se împlinesc în însăşi viaţa lui.

4 / 4

„Să-l testăm ca să cunoaştem blândeţea lui.” (Înţ 2,19)

În glorioasa ta pătimire, Isuse, ne oferi un exemplu minunat: încercat până la extrem, ai păstrat Duhul de Fiu al lui Dumnezeu, răspunzând mereu prin binecuvântare şi iertare. La fel vom face şi noi, care purtăm frumosul nume de fii ai lui Dumnezeu. Vom primi putere de la tine, Isuse.

5 / 4

„Oare Legea noastră condamnă un om înainte de a-l judeca şi de a afla ce a făcut?” (In 7,51)

Aşa îi interoghează Nicodim pe preoţii cei mai de seamă şi pe fariseii care nu-l ascultau pe Isus, pentru că erau plini de invidie şi gelozie, lacomi de putere şi de bogăţie. Pentru ei, Isus trebuia să moară. Isuse, cuvântul tău îmi dă lumină pentru a-mi discerne gândurile, atitudinile şi acţiunile, pentru a trăi în adevăr, pentru a trăi cu-adevărat.

6 / 4

„El a rămas singur, iar femeia era în mijloc.” (In 8,9)

Isus ne îndeamnă să reflectăm: înainte să acuz pe cineva, mă gândesc dacă nu cumva sunt şi eu păcătos? Sunt sincer dispus să accept privirea de bunătate şi de milostivire pe care Isus o are pentru fiecare? Graţie iertării tale, Isuse, femeia păcătoasă ar putea deveni o mare sfântă: ea va putea povesti multora despre frumuseţea şi tandreţea lui Dumnezeu. De ce să o mai acuzăm?

7 / 4

„Voi nu ştiţi de unde vin sau unde mă duc.” (In 8,14)

Isus se prezintă fariseilor spunând: „Eu sunt lumina lumii”, dar ei îl contrazic înainte de a înţelege de ce vorbeşte astfel şi fără să reflecteze la minunile pe care le face sub ochii lor. Ei nu cunosc originea lui Isus şi nici măcar scopul vieţii sale. Noi îl ascultăm şi credem că el spune adevărul, mai ales când vorbeşte despre Tatăl său şi al nostru.

8 / 4

„Spunând acestea, mulţi au crezut în el.” (In 8,30)

Cuvântul tău, mărturia ta de iubire faţă de Tatăl şi apropierea faţă de oameni, Isuse, cuceresc inimile umile şi drepte. Dar dacă umilinţa nu este profundă şi perseverentă, nu vom putea să te urmăm. Vino, Duhule Sfânt, şi zideşte vieţile noastre pe cuvântul lui Isus, pentru ca lumea să creadă!

9 / 4

„Eu vorbesc despre cele ce am văzut la Tatăl meu.” (In 8,38)

Isus ştie că este trimis de Tatăl. Spune ceea ce a auzit de la el. Evreii care îl ascultă refuză să accepte faptul că el se revelează ca Fiu al lui Dumnezeu. Ei se consideră fii ai lui Abraham şi depozitari ai promisiunilor lui Dumnezeu faţă de el. Totuşi, dacă ar fi aşa, ar avea credinţa de a recunoaşte, din cuvântul şi faptele sale, că Isus vine de la Dumnezeu. Ei însă se ascultă pe ei înşişi, un alt „dumnezeu”.

10 / 4

„Tatăl meu este cel care mă glorifică.” (In 8,54)

Isuse, tu ne iubeşti cu adevărat, vrei să facem ca tine: în misiunea noastră vom cere, asemenea ţie, inspiraţia şi aprobarea Tatălui şi vom face totul din iubire pentru el. Ne vom bucura de pacea inimii, chiar dacă vom întâmpina respingeri sau eşecuri.

11 / 4

„Domnul este cu mine ca un luptător puternic.” (Ier 20,11)

Şi eu, ca fiu al Bisericii, pot repeta cu încredere acest cuvânt al profetului. Când „lupt” pentru a rămâne unit cu Isus şi mă feresc să mă închid şi să mă plâng faţă de fraţii şi surorile mele, el însuşi, prin puterea numelui său, „stă lângă mine” şi îmi acordă victoria sa.

12 / 4

„Din ziua aceea, au hotărât să-l ucidă.” (In 11,53)

Isuse, tu cucereşti inimile celor care te ascultă cu stimă şi confruntă cuvintele cu faptele tale. Cei care nu fac acest efort şi nu se gândesc decât la propria lor persoană nu fac decât să-ţi fie ostili şi să-ţi decidă moartea. Aşa a fost atunci, aşa este şi astăzi. Ai milă de noi, Doamne!

13 / 4

„Orice limbă să dea mărturie că Isus Cristos este Domn.” (Fil 2,11)

Iubirea ta constantă faţă de toţi, Isuse, mai ales pe cruce, aduce slavă Tatălui. Pentru el şi cu el ai suferit şi ţi-ai vărsat sângele, cu infinită îndurare. Cred că tu eşti Domnul, că ne ţii pe toţi înaintea feţei tale: vreau să le spun asta tuturor, ca să vină să-şi plece genunchii înaintea ta şi să fie ai tăi.

14 / 4

„Marta servea, iar Lazăr era unul dintre cei care stăteau la masă cu el.” (In 12,2)

Începem şi în acest an jubiliar săptămâna cea mai frumoasă, cu imaginea unei familii care îl iubeşte pe Isus. I-au pregătit o cină şi fiecare se preocupă pentru a-i da slavă. Marta oferă slujirea, Lazăr compania unui prieten, Maria parfumul, semn al unei iubiri speciale. Isus primeşte şi binecuvântează totul, la fel ca astăzi în Biserica sa.

15 / 4

„Răsplata mea este la Dumnezeul meu.” (Is 49,4)

Aceste cuvinte ale lui Isaia profeţesc abandonarea deplină a lui Isus în mâinile Tatălui. Tocmai datorită acestei încrederi depline el este hotărât în a-şi oferi viaţa, chiar şi în faţa trădării lui Iuda şi a renegării lui Petru. Isus vrea să facă să strălucească gloria Tatălui, arătându-şi toată iubirea pe cruce. El este sigur că Tatăl îl va răsplăti cu o viaţă nouă.

16 / 4

„Spatele l-am dat celor care mă loveau.” (Is 50,6)

Isuse, ai înţeles că aşa a voit Tatăl. Pentru a ne mântui, i-ai cerut puterea de a iubi atât de mult, iar apoi ai acceptat totul în sângeroasa ta pătimire: palme, scuipări, coroana de spini, biciuiri, insulte, batjocuri... Totul pentru a ne aduce pe noi, cei care i-am întors spatele, înapoi la inima lui. Îţi mulţumim, Isuse!

17 / 4

„I-a iubit până la sfârşit.” (In 13,1)

Isuse, acum înţelegem: toată viaţa ta a fost iubire care se dăruieşte: naşterea, prezentarea la Templu, viaţa în Nazaret, botezul în Iordan, viaţa publică, patimile. Acum împlineşti totul lăsându-te înălţat pe cruce. Te ador şi îţi mulţumesc. De asemenea, îmi doresc să iubesc cu tine, cu inima ta.

18 / 4

„A devenit cauză de mântuire veşnică pentru toţi cei care ascultă de el.” (Evr 5,9)

Îţi mulţumesc, Isuse, pentru viaţa ta, „ascultătoare până la moarte, până la moartea pe cruce”, plină de iubire faţă de Tatăl şi, împreună cu el, faţă de oameni. Tu, răstignit pentru mine, eşti lumină, pace şi mântuire în orice situaţie. De la tine, pe cruce, învăţ să iubesc, ascultându-te.

19 / 4

„Să ştiţi că Dumnezeu face minuni pentru cel credincios.” (Ps 4,4)

Sărbătorim jubileul răscumpărării noastre, care se împlineşte în aceste zile. Tatăl binecuvântează şi face minuni pentru credincioşii săi, aşa cum a făcut cu Isus. După ce şi-a oferit viaţa până la moarte, într-un aparent eşec, a treia zi l-a înviat, aşa cum a spus.

20 / 4

„Maria Magdalena a văzut că piatra fusese luată de la mormânt.” (In 20,1)

Primul semn al învierii lui Isus este văzut de Maria Magdalena. În inima ei este încă întuneric şi nu înţelege ceea ce vede. Mormântul lui Isus este deschis, dar el nu este acolo. Unde se află el? Isus trăieşte o viaţă cu totul nouă; el este primul, începutul unei lumi noi care trebuie descoperită. Iubirea lui ne va face să o gustăm. Aleluia!

21 / 4

„Mă vei umple de bucurie cu prezenţa ta.” (Fap 2,28)

Când îl urmez pe Isus pe calea crucii, refuzând voinţa mea pentru a o face pe a lui, atunci sunt unit cu el şi cu el trăiesc învierea. Experimentez prezenţa sa vie care mă umple de bucurie chiar şi în oboseală. Îţi mulţumesc, Isuse! Trăiesc din nou în tine. Aleluia!

22 / 4

„L-am văzut pe Domnul.” (In 20,18)

Este cea mai frumoasă veste pe care o poţi da celor pe care îi iubeşti: Isus este viu, eu „l-am văzut”. După rugăciunea pe care doi preoţi au făcut-o pentru mine, cu mâinile lor aşezate pe capul meu, m-am simţit iubit de Isus şi m-a cuprins o mare dorinţă de a-l sluji. M-am simţit atât de fericit, încât am dansat pentru el. Aleluia!

23 / 4

„Atunci li s-au deschis ochii şi l-au recunoscut.” (Lc 24,31)

Cei doi discipoli, care călătoriseră şi vorbiseră mult timp cu acel străin, acum, stând la masă cu el, îl recunosc brusc. Îţi mulţumesc, Isuse, pentru experienţa de înviere pe care o simt, descoperind prezenţa ta alături de mine, o prezenţă care mă scoate din întunericul descurajării, al dezamăgirii, al disperării pentru a renaşte în bucurie. Aleluia!

24 / 4

„Să fie predicată convertirea în numele lui spre iertarea păcatelor.” (Lc 24,47)

Răstignit şi acum înviat, tu porţi, Isuse, pe vecie semnele marii tale iubiri. Ce pot să fac pentru tine? Doresc să-ţi fiu recunoscător şi să mă pun în slujba ta. Îţi mulţumesc, de asemenea, pentru toate dăţile când, prin vocea preotului, îmi spui: „Te absolv de păcatele tale, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Mergi în pace!”. Într-adevăr, nu pot decât să cânt Aleluia!

25 / 4

„Copilaşi, nu aveţi ceva de mâncare?” (In 21,5)

Isus înviat îi vede pe discipoli în barcă, dezamăgiţi şi trişti. Aţi observat că nu-i întreabă dacă s-au rugat? Cât de delicat este Domnul chiar şi cu discipolii! Îi face să înţeleagă că le poartă de grijă cu o dragoste tandră, ca o mamă.

26 / 4

„Dar ei, auzind că trăieşte... n-au crezut.” (Mc 16,11)

Necredinţa discipolilor ni se pare ciudată. Şi totuşi... este atât de frecventă! Chiar şi cei care spun că cred continuă să se îndoiască. Adevărata credinţă vine odată cu dăruirea propriei vieţi Domnului. Căci nu există credinţă fără caritate şi nici caritate adevărată în afara credinţei.

27 / 4

„A suflat asupra lor şi le-a zis: «Primiţi-l pe Duhul Sfânt!»” (In 20,22)

Este noua creaţie! Prin moartea şi învierea ta, Isuse, ai dus la împlinire iubirea Tatălui: acum, viu, sufli Duhul tău asupra noastră şi ne faci asemenea ţie, copii iubiţi, capabili să primim şi să exercităm milostivirea ta. Putem cânta cu recunoştinţă: „Să spună Israel că este bun, veşnică este îndurarea lui!”. Şi împreună cu Toma să proclamăm: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!”.

28 / 4

„Toţi s-au umplut de Duhul Sfânt.” (Fap 4,31)

După rugăciunea fierbinte a apostolilor împreună cu Maria, iată minunea minunilor: toţi primesc darul de a fi asemenea lui Dumnezeu, purtători ai Duhului Sfânt! Şi îşi dau seama de aceasta, fiindcă vestesc cuvântul lui Dumnezeu şi îl dăruiesc ca pe cea mai de preţ bogăţie.

29 / 4

„Învăţaţi de la mine că sunt blând şi umil cu inima.” (Mt 11,29)

Îţi mulţumim, Isuse, că ne chemi aproape de tine, izvor de pace! Tu, singurul nostru învăţător, vrei să învăţăm umilinţa şi blândeţea, care îţi permit să fii deopotrivă slujitor şi Domn. Sfânta Ecaterina a fost la şcoala ta. Ea a primit de la tine şi un curaj de invidiat, necesar şi astăzi în situaţia de confuzie şi pericol pentru credinţă pe care o trăim în Europa.

30 / 4

„Cine crede în el nu este judecat.” (In 3,18)

Ce veste frumoasă! Credinţa în Isus, adică faptul de a-l pune pe el în centrul planurilor noastre, ne salvează de la a rămâne goi pe dinăuntru, incapabili să cunoaştem sensul vieţii. Suntem puşi în faţa unei alegeri importante: fie să rămânem alături de Isus, chiar dacă acest lucru costă sacrificii, fie să rămânem în golul lumii. Să profităm de darurile pe care ni le oferă Jubileul!