CALENDARIO / Calendario Cinquepani RO

01 ago 2021

AUGUST Calendar 2021

AUGUST 2021

1/8

„Pe el l‑a însemnat Dumnezeu Tatăl cu sigiliul său”. (In 6,27)

Isus vorbește despre el însuși. El poate vorbi cu siguranță, deși cu mare umilință, pentru că el, cu cinci pâini a dat de mâncare și a săturat cinci mii de oameni: o lucrare cu adevărat divină! Tatăl a ascultat rugăciunea pe care i‑a adresat‑o ridicând ochii spre cer. În acest fel, a dezvăluit tuturor că este cu adevărat Fiul său!

2/8

„A plecat de acolo cu barca spre un loc pustiu și izolat”. (Mt 14,13)

Ce frumos este să te vezi singur, Isuse, dornic de intimitate cu Tatăl tău! Nu ești lacom după aplauze și nu vrei să fii în preajma oamenilor cu orice preț. Într‑adevăr, oamenii trebuie să știe că tu vrei să ne îndrumi pe toți către Tatăl, de la care ne‑a îndepărtat păcatul.

3/8

„Curaj! Eu sunt, nu vă temeți!” (Mt 14,27)

Ucenicii tăi s‑au speriat. Nu te‑au văzut niciodată mergând pe apă. Trebuie să le oferi curaj. Prezența ta, chiar și atunci când este diferită ca de obicei, este siguranță pentru noi. Este suficient pentru noi să știm că ești aici, iar frica dispare din inima noastră.

4/8

„Îndură‑te de mine, Doamne!” (Mt 15,25)

Este o femeie care suferă din cauza stării fiicei sale. Se adresează lui Isus, încrezătoare că doar cuvântul lui poate alunga diavolul care stăpânește trupul și sufletul fetei. Iar această femeie este păgână; nu‑l cunoaște pe Dumnezeul lui Abraham și al lui Moise. Credința sa insistentă și umilă este cu atât mai frumoasă! Isus nu poate decât să o admire și să o dea drept exemplu chiar și ucenicilor săi.

5/8

„Porțile iadului nu o vor birui”. (Mt 16,18)

Isus încă vorbește cu Petru, după ce i‑a promis cheile împărăției și i-a spus că avea să întemeieze Biserica pe persoana și pe credința sa. Biserica va trăi în lumea care se va dovedi a fi inamicul ei. Însă ucenicii nu trebuie să se teamă: acum le promite că nici măcar persecuțiile nu vor putea să o distrugă.

6/8

„Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultați de el!” (Mc 9,7)

Ne aflăm pe munte, unde „primul grup de rugăciune” al Bisericii ascultă Scripturile, adică pe Moise și Ilie: un ajutor real în cunoașterea mai profundă a lui Isus. Bucuria și teama sunt emoțiile simțite de ucenici. Dar frumusețea este această voce pe care o aud acum: „Acesta este...”. Acum îl văd doar pe Isus și aud numai cuvintele lui: el este și va fi singurul învățător care va învăța cu autoritatea Tatălui.

7/8

„Aduceți‑l aici!” (Mt 17,17)

Coborând de pe munte, cei trei ucenici sunt martorii unui fapt nou: prietenii lor, ceilalți ucenici ai lui Isus, nu au reușit să alunge un demon. Cel Rău se teme numai de Isus. Vrei ca diavolul să nu sălășluiască în tine? Păstrează‑l întotdeauna pe Isus în inima ta, ascultă‑l mereu!

8/8

„Pâinea pe care o voi da eu este trupul meu pentru viața lumii”. (In 6,51)

Mulțumim, Isuse, pentru că ne‑ai învățat să cerem pâinea zilnică! Fără să știm, cerem pâinea despre care ne vorbești astăzi: trupul tău, prezența ta concretă în noi. Este o pâine care ne oferă puterea necesară pentru a‑ți trăi porunca, a ne iubi unul pe celălalt, chiar și atunci când devine dificil.

9/8

„Împărăția cerurilor va fi asemenea cu zece fecioare care au ieșit în întâmpinarea mirelui”. (Mt 25,1)

Câte parabole a spus Isus! Și astăzi ne ajută să facem un discernământ asupra sufletului și comportamentului nostru. Sunt înțelept sau sunt un netrebnic? Îl aștept pe Domnul sau îmi văd de treburile mele? Vino, Isuse: sunt pregătit pentru tine!

10/8

„Dacă îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti”. (In 12,26)

Sfântul Laurențiu i‑a slujit lui Isus îngrijindu‑se de săraci, oferindu‑și energiile și eforturile pentru cei mai fragili oameni ai comunității, consacrându‑și astfel viața de diacon. Tatăl îl recunoaște ca pe un instrument al iubirii sale și de aceea îl cinstește.

Să-l cinstim și noi împreună cu Dumnezeu, încercând să‑l imităm.

11/8

„Dacă te ascultă, l‑ai câștigat pe fratele tău”. (Mt 18,15)

Isus știe că discipolii săi sunt și vor fi păcătoși. Ei vor avea nevoie de corectare, de convertire, de a fi susținuți și ajutați. În primul rând, vom fi atenți la noi înșine, acceptând eventuale corectări din partea fraților. Și vom folosi toată iubirea posibilă pentru a‑i corecta pe alții cu delicatețe și pace.

12/8

„Veți cunoaște că Dumnezeul cel viu este în mijlocul vostru”. (Ios 3,10)

Episodul pe care l‑am citit astăzi din cartea lui Iosua este foarte frumos și instructiv pentru noi. Poporul trebuie să treacă prin apa Iordanului. Cum să facă? Preoții care poartă chivotul legământului se supun și așază tălpile picioarelor în apă. Acest act de credință ascultătoare obține minunea: apele se despart și oamenii trec pe uscat! Dumnezeu ascultă rugăciunea celor care i se supun.

13/8

„Există eunuci care s‑au făcut ei înșiși astfel pentru împărăția cerurilor”. (Mt 19,12)

Eunucul este o persoană care nu poate avea raporturi sexuale. Unii sunt ca atare prin defect din naștere, alții sunt prin voință umană, proprie sau a altuia. Există, de asemenea, acceptă castitatea în mod liber pentru a se dedica trup și suflet împărăției cerurilor. În acest fel, întreaga sa viață aparține lui Dumnezeu. El va fi mărturisitor al unei iubiri imense și sfinte, o iubire care nu se gândește la sine, ci se dăruiește gratuit și cu bucurie!

14/8

„Lăsați copiii și nu‑i opriți să vină la mine!” (Mt 19,14)

Isus tocmai ce a fost întrebat despre adulter și iată imediat în jurul lui copiii! De ce nu ar trebui să intervină în eventuala propunere de a fi separați de părinți? Copiii sunt iubiți și binecuvântați de Dumnezeu, la fel ca părinții, astfel încât părerea lor nu poate fi ignorată!

15/8

„Mi‑a făcut lucruri mari Cel Atotputernic”. (Lc 1,49)

Ce sărbătoare azi în ceruri! Și noi luăm parte la ea. Maria însăși ne ajută să vedem motivul unei bucurii atât de mari. Dumnezeu, creatorul și Tatăl nostru, a avut grijă de ea și a făcut‑o importantă în ochii săi și ai noștri. Creatorul întregului univers a dorit ca prin ea să bucure lumea de venirea Fiului său printre noi. Când Fiul a venit pe lume, a fost întotdeauna acolo unde a fost Mama; acum, când Fiul este în ceruri, Mama este acolo unde este el.

16/8

„Dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile!” (Mt 19,17)

Isus răspunde la o întrebare importantă: cum se poate obține viața veșnică? Primul pas este acesta: observarea celor zece porunci. Observând poruncile suntem deja aproape de Dumnezeu, deja în inima lui. Atunci va mai fi un alt pas: să‑l avem pe Isus ca singură comoară a inimii și să lăsăm, în consecință, comoara concomitentă, bogăția lumească.

17/8

„Cine se poate mântui?” (Mt 19,25)

Ucenicii sunt îngrijorați. Dacă pentru a avea viața veșnică este necesar să lăsăm în urmă bogățiile proprii, cine va ajunge la ea? De fapt, nimeni nu vrea să trăiască sărac și nimeni nu renunță cu ușurință la bogăție. Isus ne surprinde: Dumnezeu este capabil să trezească până și această dorință în inimile oamenilor.

18/8

„Ultimii vor fi primii, iar primii [vor fi] ultimii”. (Mt 20,16)

Isus știe că fariseii, care îl ascultă, cred că ei sunt primii în inima lui Dumnezeu și, prin urmare, în împărăția lui, și consideră că ceilalți sunt ultimii. Pentru Tatăl, în schimb, cine îl are pe Fiul în inimă, acela este primul!

19/8

„Prietene, cum ai intrat aici neavând haina de nuntă?” (Mt 22,12)

Mi se întâmplă să cer Domnului ceva fără să mă fi angajat să mă supun lui, să vreau să fiu în comuniune cu el, fără să‑l ascult. Cum voi răspunde la această întrebare? Ai milă de mine și iartă‑mă, Doamne Isuse! Încep imediat să fac voia ta.

20/8

Să-l iubești pe Domnul Dumnezeul... Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți! (Mt 22,37.39)

Îți mulțumesc, Tată! Cu această poruncă îmi permiți să mă asemăn cu tine, să fiu ca tine, să trăiesc în armonie cu gândurile și dorințele tale și cu modul tău de a fi. Eu vreau aceasta, dar, cu siguranță, trebuie să mă ajuți!

21/8

„Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru!” (Mt 23,11)

Este o revoluție uriașă. Toți bărbații aspiră să fie considerați mari și să fie slujiți de alții. Ucenicii lui Isus, pe de altă parte, doresc să fie slujitori pentru a fi recunoscuți de Tatăl, asemenea Fiului său.

22/8

„Doamne, tu ai cuvintele vieții veșnice”. (In 6,68)

„Apostolul Petru este cel care face această declarație pentru a explica de ce el, împreună cu ceilalți apostoli, nu‑l abandonează pe Isus. Cuvintele Învățătorului nu scandalizează, dimpotrivă, sunt un dar necesar pentru a ajunge la Tatăl.

23/8

„V‑ați întors la Dumnezeu de la idoli, ca să slujiți Dumnezeului cel viu și adevărat”. (1Tes 1,9)

Aceasta este vestea bună care se răspândește în rândul credincioșilor: locuitorii din Tesalonic și‑au abandonat idolii pentru a adera la mesajul evangheliei, crezând în Fiul lui Dumnezeu și începând să trăiască noua poruncă a Domnului: astfel, iubirea adevărată își face intrarea pe pământ.

24/8

„Iată cu adevărat un israelit în care nu este viclenie!” (In 1,47)

Cu adevărat o laudă frumoasă din partea lui Isus! În omul care vine să‑l întâlnească nu există minciună: nu este nici înșelat, nici înșelător. El nu a acceptat minciuna șarpelui care a distrus viața Evei și a lui Adam, de aceea poate recunoaște adevărul Domnului Isus, Fiul lui Dumnezeu și mântuitorul oamenilor. Acesta este apostolul Bartolomeu: astăzi îi mulțumim Domnului pentru mărturia sa.

25/8

„V‑am îndemnat, v‑am încurajat și v‑am implorat să umblați în mod vrednic de Dumnezeu”. (1Tes 2,12)

Creștinii din Tesalonic au acceptat îndemnul apostolului Paul, care se bucură și îi mulțumește lui Dumnezeu pentru aceasta. Au acceptat cuvântul lui ca fiind cuvântul lui Dumnezeu. În ei începe să crească și să se maturizeze viața nouă, plină de bucurie și de acea pace pe care lumea nu o cunoaște.

26/8

Nu vă temeți! (Mt 10,28)

Medităm astăzi la chipul spiritual al unei tinere contemporane multora dintre noi, al cărei destin pământesc este redat atât de bine de sintagma „crin însângerat”. Lupta ei martirică a fost pregătită prin credința sa, care pentru ea a însemnat dăruire lui Dumnezeu și golire de sine. Iar în momentul crud al martiriului său, știa că sufletul ei era mai prețios decât trupul. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a dăruit-o. Suntem încântați că sfințenia ei a crescut pe meleagurile noastre și că a fost vizibilă atâtor oameni care au putut să dea mărturie despre ea. Exemplul ei să inspire și alte vieți!

27/8

„Cele înțelepte, împreună cu candelele, au luat untdelemn în vasele lor”. (Mt 25,4)

O parabolă: zece femei tinere, dar nu toate la fel. Haina nu le diferențiază, nici vârsta, nici inelele, nici măcar cultura, ci doar nechibzuința. Este oare posibil ca unele să fie nechibzuite? Dacă nu iau în considerare ce se întâmplă, ele sunt într‑adevăr nechibzuite. Câte persoane nechibzuite sunt în jurul meu! Cei care se gândesc doar să‑și satisfacă instinctele, nu pot iubi și vor fi excluși de la adevărata bucurie.

28/8

„Peste puțin ai fost credincios, te voi stabili peste multe”. (Mt 25,21)

„Puținul”, în această parabolă, sunt bunurile materiale, iar „multul”, în schimb, bunurile spirituale. Cui îi pot fi încredințate? Sunt prea prețioase pentru a fi așezate în mâinile oricui. Cine este credincios, adică arată fidelitate față de Isus în folosirea lucrurilor materiale, va fi demn de încredere: îi va putea fi încredințat  cuvântul lui Dumnezeu, sacramentele sale, tainele credinței.

29/8

„Profeții falși vin la voi în haine de oi, dar înăuntru sunt lupi răpitori!” (Mc 7,15)

Suntem o mină de impurități. Voi fi mereu atent la ceea ce mișcă în mine: gânduri, sentimente, dorințe. Ele ar putea fi semne sau instrumente ale Celui Rău. Voi lăsa prezente în mine doar acelea care manifestă iubirea și bunăvoința Tatălui.

30/8

„Duhul Domnului este asupra mea”. (Lc 4,18)

Isus vine la Nazaret pentru prima dată după botezul său în Iordan. Se ridică să citească din cuvântul profetului care vorbește tocmai despre Mesia. El nu poate tăcea acum: acest cuvânt este exact acela care îl prezintă. Porumbelul care a coborât asupra lui este Duhul, care a rămas asupra lui. Vrei și tu? Aleargă la Isus și rămâi aproape de el.

31/8

„Ce ai cu noi, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi?” (Lc 4,34)

Poți înțelege și tu ale cui sunt aceste cuvinte. Ele nu pot fi decât ale vrăjmașului lui Isus, adică ale diavolului. El este cel care vrea să‑i împiedice pe oameni ca să‑l asculte pe Isus. Poate că nu ai auzit niciodată astfel de cuvinte, dar ți s‑a întâmplat să adormi, să fii distras, să te gândești la ceva pe care să‑l consideri mai „important”, când era timpul să acorzi atenție unor cuvinte ale Domnului. Vom fi vigilenți!