CALENDARIO / Calendario Cinquepani RO

01 gen 2017

Ianuarie Calendar 2017

Ianuarie 2017

1/1

„Păstorii au plecat şi i-au găsit pe Maria, pe Iosif şi copilul culcat în iesle”. (Lc 2,16)

Începem un an nou. Şi Tatăl începe din nou să ne iubească, să ne dea comorile sale: „Au găsit pe Maria, pe Iosif şi copilul”. Şi tocmai ca un Tată bun, el începe de la cei mici, de la cei care au mai multă nevoie. Nu va fi dificil nici pentru noi să ne aşezăm în faţa lui: fiecare are o anumită formă de sărăcie care atrage inima lui! Este frumos să începem astfel, cu încredere! Un an bun!

2/1

„Cine-l mărturiseşte pe Fiul îl are şi pe Tatăl”. (1In 2,23)

Sfântul Ioan ne spune că cine nu crede în Isus, nu îl are nici pe Tatăl. Cine, în schimb, crede în Fiul lui Dumnezeu, experimentează că Dumnezeu este Tată şi cunoaşte bucuria de a ne încredinţa lui. Îţi mulţumim, Isuse, pentru darul credinţei în tine: datorită ei suntem în comuniune deplină cu Tatăl şi nu ne mai lipseşte nimic!

3/1

„După mine vine un bărbat care a fost înaintea mea, pentru că era mai înainte de mine”. (In 1,30)

Cu această afirmaţie, Ioan Botezătorul atestă superioritatea, ba chiar divinitatea lui Isus: „Era mai înainte de mine”. Isus era născut cu şase luni după el, însă, aşa cum ne-a vestit prologul lui Ioan, el, Cuvântul, din vecie alături de Tatăl, din vecie era Dumnezeu. Un adevăr, pe care numai cu lumina Duhului Sfânt, Ioan Botezătorul l-a putut înţelege, un adevăr pe care, cu lumina Duhului Sfânt, şi noi îl credem.

4/1

„L-am găsit pe Mesia!” (In 1,41)

Mesia - în ebraică -, Cristos - în greacă -, înseamnă cel uns prin excelenţă, cel consacrat lui Dumnezeu. Aceste cuvinte ale lui Andrei manifestă bucuria lui de a-l fi cunoscut pe Isus, arată aşteptarea şi setea care era în inima sa: acum, ascultând cuvintele învăţătorului, Ioan Botezătorul, l-a găsit pe acela care urma să-i umple viaţa. Andrei l-a găsit pe Mesia şi îi împărtăşeşte acest lucru şi fratelui său Simon. Poate şi tu ai experimentat că Isus este cel care merită orice efort, ba chiar merită viaţa pentru a-l urma: spune aceasta şi celui care încă este în căutare!

5/1

„Filip i-a zis: «Vino şi vezi!»”. (In 1,46)

Filip, după ce l-a întâlnit pe Isus şi a acceptat invitaţia de a-l urma, îl vede pe Natanael şi îi comunică bucuria de a fi cu Domnul. Vrea ca şi prietenul său să îl întâlnească. Acesta este darul cel mai mare pe care şi noi, dacă îl avem pe Isus în inimă, putem să-l facem prietenilor noştri.

6/1

„Deschizând tezaurele lor, i-au oferit daruri: aur, tămâie şi smirnă”. (Mt 2,11)

Isuse, tu eşti rege! Magii te-au văzut prunc, te-au recunoscut, te-au adorat; te-au cinstit cu darurile care se oferă doar regilor, doar lui Dumnezeu. Duhule Sfinte, lumină a lui Dumnezeu, lumină care face să se vadă prezenţa lui Isus şi ne face să-i simţim iubirea, străluceşte ca o stea pentru fiecare om!

7/1

„Îl urmau mulţimi numeroase”. (Mt 4,25)

Acele mulţimi experimentaseră atâta suferinţă, singurătate, dezorientare, întuneric; erau acel popor profeţit de Isaia, care, în întuneric şi în umbra morţii, văzuse o mare lumină. În Isus au găsit uşurare pentru suferinţele lor; dar nu doar atât: au găsit mai ales iubire, o inimă care îi primea, un cuvânt care îi întărea şi le dădea o orientare nouă. Isuse, te urmez şi eu.

8/1

„Lasă acum, căci aşa se cuvine, ca noi să împlinim toată dreptatea!” (Mt 3,15)

Ioan ştie că Isus nu are nevoie de botezul său, dar Isus îl încurajează: este voinţa Tatălui (adică dreptate) ca el să ia asupra sa păcatul lumii. Şi numai Tatăl îl va înălţa pe Fiul ascultător. Asupra lui deschide cerul, care va rămâne deschis pentru a ne primi şi pe noi cu el.

9/1

„Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!” (Mc 1,15)

Să primim astăzi prin glasul şi din inima lui Isus aceste cuvinte! Să credem în evanghelie, adică în vestea cea bună că Tatăl ne vrea binele şi vrea să fim uniţi cu el, prin Isus care este întotdeauna cu noi. Arătăm această credinţă în el trăind o viaţă nouă, senină, care se face instrument al iubirii sale.

10/1

„Isus i-a poruncit cu asprime, spunându-i: «Taci şi ieşi din el!»”. (Mc 1,25)

Îţi mulţumesc, Isuse, că ai văzut mai mult. Nu ai văzut doar reacţia furioasă a acelui om, ci ai văzut cine îl făcea să acţioneze astfel şi l-ai eliberat. Într-adevăr, numai tu puteai să o faci, numai tu ai putere asupra duşmanului omului. Isuse, cu puterea numelui tău, voi căuta şi eu să mă rog pentru acela care, fiind sub puterea Celui Rău, face pe alţii să sufere şi suferă şi el.

11/1

„Dimineaţa, încă pe întuneric, sculându-se, a ieşit”. (Mc 1,35)

Eu fac eforturi mari să mă trezesc dimineaţa pentru rugăciunea comunitară... Totuşi, cine este pasionat să culeagă ciuperci se trezeşte când încă este întuneric, iar cine pleacă într-un concediu, de bucurie uneori nu mai doarme! Desigur, şi în inima lui Isus era atâta dorinţă de a sta cu Tatăl, de a înţelege cum să cuprindă acea omenire suferindă după planul Tatălui.

12/1

„A venit la Isus un lepros, care rugându-l şi îngenunchind, i-a spus: «Dacă vrei, poţi să mă cureţi»”. (Mc 1,40)

Isuse, cu adevărat nimic nu este imposibil pentru tine! Vin şi eu la tine, cu umilinţă şi încredere: tu poţi să mă purifici de păcatul meu! Ochii inimii mele vor putea astfel să-l vadă pe Tatăl şi eu voi şti cum să îl iubesc pe fratele meu! Isuse, ai milă de mine!

13/1

„El le vestea cuvântul”. (Mc 2,2)

Era darul cel mai mare pe care Isus îl oferea mulţimilor care, obosite şi asuprite, alergau la el: un cuvânt care, revelând şi făcând să se simtă iubirea Tatălui, dădea din nou speranţă şi viaţă, lumină şi tărie. Astăzi Isus continuă să dea acest dar minunat: noi vrem să-l primim! Ni-l oferă, în special, în celebrarea euharistică duminicală.

14/1

„Nu am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi”. (Mc 2,17)

Acest cuvânt este o perlă pe care ar trebui să o pun în cufărul meu. Mi se va mai întâmpla să mă simt păcătos şi să fiu cu adevărat. Atunci, voi privi această perlă care îmi va aminti că Isus a venit tocmai pentru cei păcătoşi, tocmai pentru mine şi voi găsi curajul, ba chiar bucuria, de a merge imediat la el, de a sta în compania lui, lăsându-mă iubit şi îngrijit de el.

15/1

„El este cel care botează în Duhul Sfânt”. (In 1,33)

Duhul Sfânt este un dar infinit: este prezenţa lui Dumnezeu în noi; este comuniune, bucurie, pace. Îl primim de la Isus. Aşadar, astăzi să nu lipsim de la acea întâlnire importantă cu el, şi anume celebrarea euharistică. Să căutăm şi să păstrăm în timpul săptămânii intimitatea cu el. Să facem un exerciţiu simplu: să repetăm în taina inimii acest cuvânt al său: „El este cel care botează în Duhul Sfânt”.

16/1

„Deşi era Fiu, a învăţat ascultarea din cele ce a pătimit”. (Evr 5,8)

Fiul este din veşnicie împreună cu Tatăl: prelungirea sa, viaţa sa, bucuria sa, pentru a primi prin acestea iubirea. Pe pământ el a continuat calitatea sa de Fiu, cunoscând suferinţele şi dificultăţile legate de trupul nostru, întărindu-se trecând prin acestea. Îţi mulţumim, Isuse: astfel tu ai voit să ne deschizi calea către Tatăl şi ne însoţeşti întotdeauna!

17/1

„Isus trecea printre lanurile de grâu”. (Mc 2,23)

Cât este de frumoasă această imagine a lui Isus, care trecea cu ucenicii săi printre lanurile de grâu! Ei păşesc împreună cu Domnul cerului şi al pământului: pacea lor era adevărată. La fel şi astăzi, cine rămâne unit cu Isus în Biserica sa, trece senin printre evenimentele din această lume sărmană.

18/1

„Îl urmăreau dacă îl va vindeca în zi de sâmbătă”. (Mc 3,2)

Vindecând omul cu mâna paralizată, Isus voia să-i ajute pe farisei să-şi deschidă ochii asupra adevărului despre legea sabatului. Voia să-i asigure că Dumnezeu dorea ca în această zi tot poporul său să fie în sărbătoare, fără a-i exclude pe cei bolnavi. Dar ei nu erau pregătiţi pentru aceste noutăţi, chiar dacă proveneau de la Dumnezeu. Începem astăzi să ne rugăm pentru unitatea creştinilor: este voinţa lui Dumnezeu. Să ne asumăm milostivirea pentru a-i iubi pe fraţii noştri, chiar şi pe aceia pe care până acum i-am exclus din inima noastră.

19/1

„Isus poate să-i mântuiască definitiv pe cei care se apropie prin el de Dumnezeu”. (Evr 7,25)

Îţi mulţumesc, Isuse: aşezat la dreapta Tatălui, tu mijloceşti pentru noi. Cred că tu vrei să ne dai Duhul tău ca să trăim uniţi ca fii spre slava Tatălui. Ne încredem în tine, Mântuitorul tuturor.

20/1

„I-a chemat pe cei pe care i-a voit el”. (Mc 3,13)

Dacă suntem cu Isus, este meritul său; dacă trăim în slujba sa, este prin harul său. El este cel ce ne-a atras şi ne-a chemat cu iubirea sa. Îţi mulţumesc, Isuse, izvor de bunătate şi de unitate; îţi mulţumesc că vrei să ni-l dai în continuare pe Duhul tău Sfânt, duh de comuniune şi de iertare.

21/1

„A intrat o dată pentru totdeauna în sfânta sfintelor”. (Evr 9,12)

Isus, urcând la cer, a intrat definitiv în sfânta sfintelor a lui Dumnezeu, adică la dreapta Tatălui. Cu jertfa sa oferită pe cruce odată pentru totdeauna, el ne-a mântuit. Îţi mulţumesc, Isuse, că ai suferit şi ţi-ai vărsat sângele, pentru a-mi permite să trăiesc cu tine. Îţi mulţumesc că mulţi fraţi, în toate confesiunile (catolică, ortodoxă şi protestantă), sunt dispuşi să-şi dea viaţa pentru a se împlini rugăciunea ta, ca ucenicii tăi să fie „una”.

22/1

„Convertiţi-vă: s-a apropiat împărăţia cerurilor!” (Mt 4,17)

Pot descrie convertirea mea la Isus amintind două momente. Primul, acela al Botezului, când părinţii mei m-au încredinţat lui Isus şi s-au angajat ei înşişi să renunţe la lume pentru a mă educa să îl urmez. Al doilea, când am început cu unii prieteni să citesc evanghelia, să încerc să o înţeleg şi să fac câţiva paşi pe urmele lui Isus. Nu am cuvinte să-i mulţumesc Domnului pentru binele pe care l-a făcut invitându-mă, uneori cu fermitate, să intru în împărăţia sa.

23/1

„Cum poate Satana să-l scoată pe Satana?” (Mc 3,23)

Îţi mulţumesc, Isuse, pentru marea ta răbdare şi milostivire faţă de cei care au inima împietrită şi încăpăţânată. Îţi mulţumesc pentru cuvintele de iubire cu care vrei să mă luminezi, să mă corectezi, să mă avertizezi. Îţi mulţumesc că vrei să-i mântuieşti pe toţi oamenii.

24/1

„Iată, vin ca să fac voinţa ta, Dumnezeule!” (Evr 10,9)

Autorul Scrisorii către Evrei citează Psalmul 40, în care cel care se roagă îl profeţeşte pe Mesia. Acesta nu va oferi animale lui Dumnezeu pentru a-şi exprima adoraţia sa, ci propriul trup. Isus Cristos a împlinit această profeţie: s-a oferit pe sine Tatălui pentru a împlini în întregime voinţa sa şi astfel să-i aducă slavă.

Îţi mulţumesc, Isuse, pentru posibilitatea de a-ţi oferi „sacrificii spirituale”: când îmi dai harul de a fi ascultător faţă de cuvântul tău, mai ales când iert, când am răbdare şi sunt amabil cu fraţii mei.

25/1

„Eu sunt Isus Nazarineanul, pe care tu îl persecuţi”. (Fap 22,8)

Sfântul Paul, iubit de Isus, a fost oprit de el în timp ce era persecutor. Auzindu-i glasul, Paul l-a întrebat: „Cine eşti, Doamne?”, iar Isus i-a descoperit că este cel pe care el îl persecuta. A persecuta pe creştini înseamnă a-l persecuta pe Isus. A vorbi rău de Biserică, a o judeca şi a o condamna este a-l ofensa pe Isus. Îţi cer ţie, sfinte Paul, să îmi aminteşti aceasta când sunt pe punctul de a ceda ispitelor de a mă pune împotriva credincioşilor lui Isus, chiar dacă sunt slabi şi păcătoşi.

26/1

„Nu te ruşina de mărturia Domnului nostru”. (2Tim 1,8)

În timpul predicii, auzeam în spatele meu critici superficiale la adresa mesajului care era anunţat. M-am îndreptat către Isus pentru a-i cere să fiu dispus să accept ceea ce îmi propunea prin slujitorul său, chiar dacă era un mesaj exigent, şi să dau mărturie după Liturghie în faţa acelor enoriaşi despre puterea pe care am primit-o din acea învăţătură. Îţi mulţumesc, Isuse, pentru inspiraţiile tale!

27/1

„Aveţi nevoie de răbdare”. (Evr 10,36)

Când harul tău, Isuse bun, ne atinge inima, devenim capabili să iubim, să suportăm orice încercare. Dă-ne harul să venim mereu la tine ca să putem primi putere, pentru a putea persevera în iubirea ta!

28/1

„Învăţătorule, nu-ţi pasă că pierim?” (Mc 4,38)

Uneori, când sunt în suferinţă, mă plâng cuiva şi sunt agitat; ar trebui în schimb să mă încred în tine, Isuse, care eşti mereu gata să ajuţi, chiar dacă vin la tine cu umilinţă. Îţi mulţumesc, Doamne Isuse, că eşti alături întotdeauna!

29/1

„Fericiţi cei milostivi, pentru că ei vor afla milostivire!” (Mt 5,7)

Oferind ajutor celor nevoiaşi, aşa cum a făcut Isus, găsim pace şi bucurie, ca şi atunci când suntem înţelegători, răbdători şi când iertăm ofensele. Isuse, dăruieşte-ne puterea Duhului tău ca să trăim aşa cum doreşti tu!

30/1

„Duh necurat, ieşi din om!” (Mc 5,8)

Îţi mulţumesc, Doamne Isuse, că ai venit să ne eliberezi de orice duh necurat care vrea să ne ruineze! Eliberează-mă şi pe mine şi dă-mi harul de a sta mereu unit cu tine, izvor de viaţă sfântă! Îţi mulţumesc!

31/1

„Să alergăm cu perseverenţă în lupta care ne stă înainte”. (Evr 12,1)

Lupta, despre care vorbeşte autorul Scrisorii către Evrei, este aceea a credinţei, pe care o poartă fiecare creştin, ţinând fixă privirea asupra lui Isus. Sfântul Ioan Bosco ne este un exemplu: deja de mic se implica, făcând sacrificii mari, pentru a fi fidel faţă de ceea ce îi cerea Tatăl. Preocuparea pentru oratoriu i-a absorbit întreaga viaţă. Îţi mulţumesc, Isuse, pentru acest sfânt al tău şi pentru atunci când, prin mijlocirea lui, mă vei ajuta şi pe mine!