CALENDARIO / Calendario Cinquepani RO

01 lug 2023

IULIE Calendar 2023

IULIE 2023

1/7

„El i-a spus: «Voi veni eu însumi și-l voi vindeca!»” (Mt 8,7)

Cât de bun ești tu, Isuse! Când vezi și auzi necazul nostru, umilința și iubirea noastră, ești gata să ne ajuți. În fiecare zi vin la tine pentru a-ți prezenta suferințele mele și ale celor pe care îi cunosc și îi iubesc. Îți mulțumesc că ne ești mereu alături!

2/7

„Cine vă primește pe voi pe mine mă primește.” (Mt 10,40)

Prin aceste cuvinte, Isus îi asigură pe discipoli de apropierea sa. El știe că aceia care îl aleg pe el ca Domn al vieții lor se vor trezi adesea că au dușmani în propriile case și că poartă crucea respingerii și a indiferenței multora. Dar celor care îl primesc și îl găzduiesc, chiar dacă îi oferă doar un pahar cu apă, el le asigură răsplata: o bucurie de durată.

3/7

„Pace vouă!” (In 20,26)

Acolo unde ajunge Isus, se naște adevărata pace. Oriunde trăim împreună pentru a asculta cuvântul său, el se face prezent. El ne iubește pe fiecare într-un mod unic; știe să ne compătimească și, dacă ne mustră, o face cu iubire. El ne cunoaște în profunzime, așa că avem încredere în el și îi vom fi ascultători.

Sfântul Toma primește pacea după mustrare. El este un exemplu pentru noi prin umilința sa.

4/7

„De ce sunteți fricoși?” (Mt 8,26)

În barcă, discipolii se vedeau pe ei înșiși ca fiind pierduți. Totuși, teama lor provenea din faptul că nu credeau că în Isus, învățătorul lor, se afla Dumnezeul în care crezuseră părinții lor și căruia i se supun până și vântul și marea.

Îți mulțumim, Isuse, că în momentele de teamă, de nesiguranță și de tulburare pe care le trăim uneori, puterea numelui tău, invocat în adâncul inimii noastre, ne dă curaj și pace.

5/7

„Dacă ne alungi, trimite-ne în turma de porci!” (Mt 8,31)

Chiar și demonii, cei care își revendică în om locul care ți se cuvine ție, tremură înaintea ta, Doamne Isuse. Astăzi, atunci când ceva îmi va tulbura inima, încercând să-mi răpească încrederea în Tatăl și iubirea pentru frații și surorile mele, voi veni la tine: tu ești viu și ai înviat pentru a ne da și nouă viața adevărată.

6/7

„Acesta spune blasfemii.” (Mt 9,3)

Tu, Isuse, i-ai spus paraliticului cel mai frumos cuvânt: cuvântul care confirmă iertarea obținută de Tatăl prin credința în tine. Acest cuvânt îi dă bucurie și viață nouă, viață adevărată. Și iată ce cred așa-zișii „înțelepți”!

Ai milă de noi, Isuse, astăzi și întotdeauna! Pentru orice om, cuvântul iertării tale este cuvânt de viață! Te adorăm și îți mulțumim. Acest cuvânt este rodul jertfei tale.

7/7

„Îndurare vreau!” (Mt 9,13)

„Religioșii” de atunci au fost uimiți! Te-au văzut trăind atât de simplu, mâncând și bând cu cei mai umili oameni, stând la masă chiar și cu păcătoșii...

Viața ta, Isuse, îi „scandalizează” pe cei care nu cunosc adevărul, pe cei care nu știu că Dumnezeu este numai iubire! Te ador, pe tine cel demn de imitat!

8/7

„Nici nu se toarnă vin nou în burdufuri vechi.” (Mt 9,17)

Isus ne oferă o imagine frumoasă a vieții noi, a celei care decurge din întâlnirea cu el! Ea nu se mulțumește cu etichete, reguli, formalități, merite. Ca vinul nou, ea „fierbe” de bucurie, de forța și prospețimea gratuității, a Duhului Sfânt. Ea va găsi mereu noi modalități de exprimare.

9/7

„Toate mi-au fost date de Tatăl meu.” (Mt 11,27)

Isus a primit de la Tatăl toată „puterea” sa de a iubi, de a da viață!

Voi veni la tine, Isuse, și voi bea din izvorul inimii tale: voi primi iubirea ta, acea iubire care satisface trupul și sufletul, care dă bucurie și putere, chiar și puterea de a mă oferi și de a duce crucea cu tine.

10/7

„A prins-o de mână, iar copila s-a ridicat.” (Mt 9,25)

Fetița aceea era moartă, dar Isus a spus că doarme. Cu mâna lui a făcut-o să se ridice. Sunt uimit, sunt fericit, cred în tine, Isuse! Vei veni și mă vei trezi și pe mine din somnul acela pe care toți îl numesc „moarte” și mă voi bucura pentru totdeauna de viața adevărată, cea în care există doar iubire.

11/7

„Noi am lăsat toate și te-am urmat! Deci care va fi partea noastră?” (Mt 19,27)

Sfinte Benedict, nenumărați bărbați și femei te-au recunoscut ca „tată”. Urmându-l doar pe Isus, fără a pune nimic înaintea lui, ai fost pentru ei sursa adevăratei vieți. Roagă-te ca noi să avem puterea de a-l urma pe Domnul, de a ne ruga și de a munci; roagă-te pentru a avea și noi binecuvântarea și înțelepciunea să medităm și să vestim cuvântul tău de mântuire poporului nostru și lumii întregi.

12/7

„S-a apropiat împărăția cerurilor!” (Mt 10,7)

Acest anunț urma să fie „predicat” de discipolii trimiși de Isus, după ce aceștia primiseră de la el putere asupra duhurilor necurate.

Astăzi, mă voi agăța de tine, Isuse, care ești viu în mine, și voi vesti și eu că împărăția ta este aproape: zâmbind celor care îmi fac viața grea, îndeplinind un serviciu greu, vizitând o persoană care suferă...

13/7

„În dar ați primit.” (Mt 10,8)

Noi, discipolii lui Isus, am primit în mod gratuit cunoașterea lui: în Biserică, experimentăm iubirea sa, datorită bogăției cuvântului său și puterii sacramentelor. Nu putem decât să ne minunăm de îndurarea lui și să-i mulțumim întotdeauna.

14/7

„Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor.” (Mt 10,16)

„Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu”, a spus centurionul, văzându-l pe Isus suferind și murind, binecuvântând pe Dumnezeu și pe oameni. Acea vedere i-a transformat inima, astfel că s-a transformat dintr-un lup în oaie. Isus ne trimite pe mine și pe tine să fim instrumente de mântuire pentru cei care nu-l cunosc: el va fi cu noi și ne va face să aducem roade.

15/7

„Este de ajuns discipolului să devină ca învățătorul său.” (Mt 10,25)

Mamele și tații creștini sunt purtătorii unei iubiri sfinte pentru copiii lor: îi îndrumă spre un țel, spre o măreție care nu-i va dezamăgi; îi educă să privească spre Isus, să încerce să fie ca el... Începând de timpuriu, cu multă rugăciune, vor reuși. Părinții le vor da copiilor totul.

16/7

„Iată, semănătorul a ieșit să semene!” (Mt 13,3)

O parabolă lungă, pe care Isus o explică cu atenție discipolilor săi. Da, pentru că tema este vitală. Este ca și cum Isus ar spune că totul depinde de acceptarea din partea „seminței” a cuvântului său. Îți mulțumesc, Isuse, pentru că tu continui să „ieși și să semeni”! Dă-mi o inimă primitoare și generoasă și voi avea viață din belșug, chiar și pentru frații mei!

17/7

„Cine mă primește pe mine îl primește pe acela care m-a trimis.” (Mt 10,40)

Cu toții avem mici și mari experiențe despre cum acceptarea lui Isus și trăirea cuvântului său sunt uneori obositoare: când, de exemplu, ne invită la iertare, la alegeri de sărăcie, blândețe, fidelitate... Dar răsplata a fost întotdeauna mare: Tatăl însuși ne-a vizitat, comunicându-ne viața sa de iubire și pace.

18/7

„El a fost pentru ea ca un fiu. I-a pus numele Moise.” (Ex 2,10)

Era un copil Moise. Ar fi trebuit să moară, ca toți copiii evrei, din ordinul faraonului. Chiar fiica faraonului a fost cea care l-a salvat pe Moise și a avut grijă de el. Este mâna ta, Tată, cea care în mod ascuns, plină de iubire, veghează și conduce viața fiecărui om. Ne dăm seama, uneori, că suntem aleși ca instrumente ale bunătății tale. Îți mulțumim și te adorăm!

19/7

„Te preamăresc, Tată!” (Mt 11,25)

Isuse, tu ești preaiubitul etern al Tatălui! Descoperi tainele iubirii celui care se apleacă asupra celor mici; te bucuri de iubirea lui, o lauzi, îi faci loc în inima ta. Și eu vreau să-l binecuvântez pe Tatăl cu tine, Isuse, chiar și atunci când căile iubirii sale depășesc capacitatea inimii și a minții mele și îmi angajează toată încrederea.

20/7

„Învățați de la mine că sunt blând și smerit cu inima.” (Mt 11,29)

Isuse, când Tatăl cheamă un om la viață, nu poate să nu se gândească la el ca fiind asemănător cu tine, Fiul iubirii și al bunătății sale. Și astăzi ne arăți inima ta. Este blândă și smerită. Vreau să învăț de la tine, spre bucuria Tatălui, care este întotdeauna Dumnezeul meu!

21/7

„Aici este unul mai mare decât templul!” (Mt 12,6)

Templul din Ierusalim, mândria poporului, era considerat locul prezenței lui Dumnezeu, un loc sfânt, maiestuos, onorat. Dar tu, Isuse, ești mai mult decât un templu: ești prezența lui Dumnezeu! Vreau să onorez Biserica, unde te faci prezent; vreau să te onorez și în frații și surorile mele „mici”, în care te ascunzi.

22/7

„Isus i-a zis: «Maria!»” (In 20,16)

Tu ne chemi chiar pe fiecare dintre noi pe nume, Isuse, și noi te recunoaștem. Simțim că tu ești cel care ne iubește cu adevărat, de la început, și acceptăm cu bucurie să mergem acolo unde ne trimite iubirea ta.

Sfântă Maria Magdalena, iubită, mântuită, trimisă de Isus, tu ești cea care cântă cea mai frumoasă laudă! Împreună cu tine cântăm cu bucurie cântecul Paștelui: Aleluia!

23/7

„Stăpâne, oare n-ai semănat sămânță bună în ogorul tău?” (Mt 13,27)

Nu există nicio îndoială: de la Domnul vin numai iubirea, bunătatea... Iar răul, purtătorul de suferință, din păcate atât de prezent în lume, în Biserică și chiar și în inimile noastre, de unde vine? Tu, Tată, ai primit ură ca răspuns la iubirea ta. Voi fi vigilent, îmi voi deschide inima doar către cei care spun lucruri bune despre tine.

24/7

„Fiul Omului va fi trei zile și trei nopți în inima pământului.” (Mt 12,40)

Isus răspunde la cererea cărturarilor și fariseilor de a da un semn special. Semnele indicate de profeți nu sunt suficiente pentru ei. De aceea, Isus refuză să dea alte semne. Cel mai mare îl va da Tatăl însuși, când îl va ridica din mormântul în care alții plănuiseră să-l închidă.

25/7

„Potirul meu îl veți bea.” (Mt 20,23)

În limbajul biblic, „potirul” arată comuniunea, mai ales în ceea ce privește suferința.

Sfinte Iacob, mama ta i-a cerut lui Isus un loc de cinste în împărăția sa pentru tine și pentru fratele tău, Ioan. Dar Isus este Regele care slujește, chiar până la a muri pentru ai săi. El nu poate promite decât un loc de slujire. Tot restul va veni numai de la Tatăl.

26/7

„El le spunea multe în parabole.” (Mt 13,3)

Dragostea ta este cea care te face să vorbești în parabole, Doamne Isuse! Cuvântul tău, sămânță a vieții veșnice, vrei să marcheze începutul veșniciei în cel care te ascultă. El este întotdeauna însoțit de Duhul Sfânt; el este cel care îi va lumina pe cei care te ascultă pentru a te înțelege.

27/7

„Fericite sunt urechile voastre pentru că aud!” (Mt 13,16)

Ascultarea și înțelegerea cuvintelor lui Isus sunt un dar al Duhului Sfânt. Isus a observat că discipolii săi au înțeles, chiar dacă nu pe deplin. S-a bucurat și l-a binecuvântat pe Tatăl.

Vino și în noi, Duhule Sfânt, și deschide-ne urechile!

28/7

„Acela care ascultă cuvântul și-l înțelege, aduce rod.” (Mt 13,23)

„Ce a fost semănat în pământ bun este acela care ascultă cuvântul și-l înțelege.” Acea sămânță va da mult rod. Cuvântul „înțeles”, adică luat cu tine și păstrat în inima ta, acționează în viața ta, transformând-o și făcând din ea un rod plăcut pentru Tatăl, pentru frații și surorile tale.

29/7

„Eu sunt învierea și viața.” (In 11,25)

Isus se arată ca Dumnezeu, una cu Tatăl. Tocmai îi spusese Martei că Lazăr va reveni la viață. Ea credea în învierea morților, cea din ziua de apoi, ca majoritatea poporului evreu, dar niciodată nu și-ar fi imaginat că Isus îl va readuce la viață pe fratele ei, care era mort de patru zile.

Da, Isuse, împreună cu Marta, cred că tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care dă viață din plin.

30/7

„Împărăția cerurilor este asemenea comorii ascunse într-un ogor.” (Mt 13,44)

Mă emoționez când văd frați și surori care înfruntă cu dăruire zile grele: unii în fabrici, alții cu bolnavii, alții cu munca modestă de acasă. Au zâmbetul pe buze. Descoperă că acolo, unde îi trimite Domnul, el însuși se ascunde și se manifestă. Au găsit comoara ascunsă într-un teren care nu era atrăgător!

31/7

„Scrisul era scrisul lui Dumnezeu.” (Ex 32,16)

Pe Sinai, mâna lui Dumnezeu a scris cele zece cuvinte pe două table. Tatăl, cu suflarea Duhului său Sfânt, le scrie în inima fiecărui om care vine la viață. De respectarea lor va depinde buna funcționare a acelei minunate opere a sa care este omul, cea mai desăvârșită dintre creaturile sale.