CALENDARIO / Calendario Cinquepani RO

01 mag 2020

MAI Calendar 2020

MAI 2020

1/5

„Eu sunt Isus pe care tu îl persecuţi”. (Fap 9,5)

Este răspunsul Domnului dat lui Saul-Paul pe drumul Damascului. Saul îi persecuta pe creştini: şi astăzi există mulţi persecutori ai Bisericii şi, prin urmare, ai lui Isus. Acest cuvânt însă se referă şi la mine. Când detest un frate, când, cu faptele sau cuvintele, îi fac rău, când nu caut binele său, atunci în acea persoană şi eu îl persecut pe Isus. Astăzi cer ajutorul de la blândul sfânt Iosif, pentru a şti să trăiesc fiecare eveniment, inclusiv munca, aşa cum ar fi pentru Domnul.

2/5

„Mulţi au crezut în Domnul”. (Fap 9,42)

Mulţi au crezut în Domnul, văzând o minune făcută de Petru. Este o minune şi o familie, un grup, o fraternitate, o comunitate parohială, când trăieşte unită şi în iubire reciprocă: nu este lucrarea omului, este minunea Duhului Sfânt. Este un semn care, manifestând prezenţa vie a lui Isus, ne deschide inima pentru a crede în el. Şi eu am fost chemat să fiu instrument pentru aceasta!

3/5

„Cel care intră pe poartă este păstorul oilor”. (In 10,2)

Un suflet care nu este în întregime întunecat de păcat, auzind vestea adusă de Isus şi cuvântul său, simte că este vizitat de cineva care îl cunoaşte: cineva de la care provine şi căruia îi aparţine. Simte afinitate, simte comuniune profundă: este venirea bunului păstor, a propriului Creator şi Tată. Este vizita pentru care a fost făcută poarta inimii sale.

4/5

„Voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt”. (Fap 11,16)

Botezul creştin „în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” nu este doar un gest exterior pentru a arăta o decizie de a schimba viaţa, cum era acela la care invita Ioan Botezătorul. Este cu adevărat o schimbare făcută de Dumnezeu însuşi. El ne introduce în viaţa sa, în Duhul său, în iubirea sa. Şi astăzi, trăieşte cu bucurie, cufundat în iubirea sa, călăuzit de Duhul său!

5/5

„Mâna Domnului era cu ei”. (Fap 11,21)

Erau credincioşii împrăştiaţi de perse­cuţia izbucnită după mărturia lui Ştefan. Se refugiaseră în ţinuturile străine – Fenicia, Cipru, Antiohia – şi aici, în ciuda chinului, vesteau bucuria mântuirii date de Isus. Iar Isus lucra cu ei şi dăruia multora inestimabilul har al credinţei. Aleluia!

6/5

„Cuvântul lui Dumnezeu creştea şi se înmulţea”. (Fap 12,24)

Cuvântul lui Dumnezeu, evanghelia, vestea cea bună, se răspândea prin viaţa credincioşilor. Noutatea de viaţă a primei comunităţi creştine, bucuria ucenicilor lui Isus îi contagia şi pe alţii. În întâlnirile mele de astăzi, de ce să nu încerc să răspândesc, dacă nu este posibil în alt mod, măcar cu un zâmbet, cu pacea în inimă, conştiinţa faptului de a fi iubit de Tatăl? Această certitudine este mai presus decât tot răul care mă înconjoară!

7/5

„Cine mă primeşte pe mine îl primeşte pe acela care m-a trimis”. (In 13,20)

În alte ocazii, Isus spune clar că este trimis de Tatăl; adresându-i-se lui, îl va numi şi „Domnul cerului şi al pământului”. Isuse, primind cuvântul tău, cuvântul care ne luminează, ne călăuzeşte, ne apără, ne corectează, suntem deja în inima Tatălui! Datorită ţie, cântăm cu bucurie: Aleluia! şi ne pregătim să primim darul Duhului Sfânt!

8/5

„Şi cine este aproapele meu?” (Lc 10,29)

Pentru mine fiecare om este aproapele meu, pentru că fiecare om este iubit de Dumnezeu. Fiecare om: nu numai cel plin de bunătate, dar şi cel rănit de ghearele Celui Rău, plin de ură şi care răspândeşte moarte. Da, şi pentru acel om, care este aproapele meu, Isus şi-a vărsat sângele: mă voi îngriji de el, voi vărsa peste el „vinul şi uleiul” rugăciunii, ca să se întoarcă de la calea sa şi să se vindece. Fericitul Ieremia, pe care îl săr­bă­torim astăzi, a slujit în tăcere, dar ecoul muncii sale ne însoţeşte şi astăzi. Îţi mulţumim, Doamne, pentru exemplul fratelui nostru Ieremia Valahul.

9/5

„Te-am pus ca lumină a neamurilor”. (Fap 13,47)

Tu, care îl porţi în inimă pe Isus, ai lumina vieţii: ştii că ai un Tată care te cheamă şi te aşteaptă. Pacea şi caritatea, rod al acestei înţelepciuni, vor aprinde lumina adevărată în alte inimi: Tatăl tău se va bucura pentru aceasta!

10/5

„În casa Tatălui meu sunt multe locuinţe”. (In 14,2)

În Biblie sunt folosite multe numere, în mare parte simbolice: aşa este şi numărul celor salvaţi (144.000) din Apocalips. Da, pentru că inima Tatălui este imensă.... Altfel nu ar fi nici inimă divină! Infinit este numărul „sălaşurilor” pregătite de Isus odată cu moartea şi învierea sa: dacă am încredere în el, voi ajunge cu siguranţă şi eu acolo, aleluia!

11/5

„Vă va aminti toate câte vi le-am spus eu”. (In 14,26)

Isus ştie că suntem uituci. Ştie că ne lăsăm condiţionaţi de atâtea lucruri, de ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi în noi, uitând cuvintele sale. El şi Tatăl ştiu că nu pot să ne lase singuri nici măcar o clipă! Duhul Sfânt este „memoria” noastră, custodele nostru, care ne face să ne amintim şi să înţelegem, să credem şi să trăim în iubirea sa.

12/5

„Pacea mea v-o dau vouă”. (In 14,27)

Îţi mulţumesc, Isuse, pentru darul păcii tale! Ea îmi vine de la iubirea ta: iubire gratuită ca a unui Tată, iubire fidelă, ca a unui mire; iubirea Mântuitorului meu, care, pe cruce, a învins păcatul şi moartea mea. Aleluia!

13/5

„Fără mine nu puteţi face nimic”. (In 15,5)

Desigur, fără Isus, pot să fac tot ceea ce vreau..., dar nimic care să merite efortul de a face: va fi totul o risipă de timp şi de energie. Unit cu Isus, în schimb, în ascultare faţă de cuvântul său, sub călăuza sa, fiecare clipă, fiecare gest, capătă aromă de veşnicie, poartă pecetea iubirii sale, devine lucrare a lui Dumnezeu: chiar şi a spăla farfuriile unui bătrân sau a-l saluta pe cel cu care mă întâlnesc.

14/5

„Trebuie ca unul dintre aceşti bărbaţi să devină martor al învierii lui împreună cu noi”. (Fap 1,22)

Sfinte Matia, ales pentru a completa numărul apostolilor, în ziua sărbătorii tale te rugăm: obţine pentru noi darul de a fi adevăraţi mărturisitori ai lui Isus înviat! Fie ca el să poată trăi în noi cu puterea Duhului Sfânt şi să răspândească pacea şi bucuria sa. Aleluia!

15/5

„V-am numit pe voi prieteni”. (In 15,15)

Îţi mulţumesc, Isuse! Ai coborât pe pământ pentru a ne arăta cum se trăieşte în ceruri: cu blândeţe şi cu stimă, cu încredere şi milostivire, în bucuria de a putea încredinţa totul, de a vrea să împarţi totul: ca între prietenii care se iubesc în mod gratuit. Aşa vreau să trăiesc şi eu în Biserica ta, în Biserica mea! Aleluia!

16/5

„Dacă-mi slujeşte cineva, Tatăl meu îl va cinsti”. (In 12,26)

Ce promisiune minunată! Însuşi Dumnezeu Tatăl îl cinsteşte pe acela care îl slujeşte pe Fiul său Isus! De aceea şi noi îl cinstim pe acela care l-a slujit pe Isus, regretând că sunt creştini care nu o fac. Astăzi îl cinstim pe fericitul Vladimir Ghika, ce a slujit Biserica şi, pentru credinţa sa, a suferit chinuri şi moarte. Îl cinstim fiind gata atât să slujim Biserica, dar şi să suferim martiriul pentru Domnul.

17/5

„Dacă mă iubiţi, veţi păzi poruncile mele”. (In 14,15)

Din cauza bolii scrupulozităţii, îmi era foarte dificil momentul spovezii. Ajutată şi de părinţii mei, am perseverat în acea ascultare şi într-o zi Isus mi-a deschis ochii, arătându-mi iubirea sa vie şi vindecându-mă. Îţi mulţumesc, Isuse!

18/5

„Şi voi veţi da mărturie, pentru că de la început sunteţi cu mine”. (In 15,27)

A da mărturie despre Isus, a comunica certitudinea şi bucuria prezenţei sale alături de noi, este numai lucrarea Duhului Sfânt. Prietenii lui Isus, noi, care încercăm să stăm alături de el şi să ascultăm de el, vom respira Duhul său şi astfel vom fi mărturisitorii săi. Vino, Duhule Sfinte!

19/5

„Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit tu şi casa ta!” (Fap 16,31)

A crede în Isus înseamnă a crede că Dumnezeu este Tatăl meu, înseamnă a crede în iubirea lui nemărginită pentru mine. O iubire atât de mare încât l-a determinat să se facă mic, să se dăruiască pe cruce, pentru a mă face fiul său. Credinţa că el mă iubeşte atât de mult mă mântuieşte cu adevărat: mă eliberează de atâtea frici, de întunericul de a nu vedea sensul vieţii, îmi dă o speranţă nouă şi certă.

20/5

„Toate câte le are Tatăl sunt ale mele”. (In 16,15)

Toată iubirea Tatălui este în inima lui Isus. Tot ceea ce este în inima lui Isus ne este dat în Duhul Sfânt. Vino, Duhule Sfinte, iubire a Tatălui şi a Fiului, viaţă divină oferită omului pierdut şi regăsit. Îţi mulţumesc pentru bucuria pe care mi-o dai de a aparţine acelui Dumnezeu care nu mai este necunoscut, dar care îmi este Tată făcându-mă fiu în Isus!

21/5

„Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii!” (In 28,20)

Isuse, vezi de acum aproape întoarcerea ta la Tatăl; eşti mulţumit. În viaţa ta pe acest pământ te-ai lăsat călăuzit, clipă de clipă, de Duhul Sfânt. L-ai ascultat cu simplitate şi atenţie şi ai făcut din zilele tale un dar oferit Tatălui. Întorcându-te la Tatăl, tu nu ne-ai lăsat orfani. Acum ne pregăteşti un loc minunat. Şi ni-l trimiţi în fiecare zi pe Duhul Sfânt, care în călătoria noastră pământească ne însoţeşte şi ne apără! Tu însuţi ne-ai promis că rămâi alături de noi mereu. Îţi mulţumim, Isuse!

22/5

„Nu te teme, ci să vorbeşti şi să nu taci!” (Fap 18,9)

Cu aceste cuvinte, Isus, într-o viziune, îl confirmă pe Paul în misiunea sa. În mandatul cu care se încheie fiecare Euharistie, Isus însuşi este cel care ne asigură, ne dă înţelepciune şi tărie pentru a construi împărăţia sa în casa noastră, în ţara noastră. Îţi mulţumim, Isuse!

23/5

„Tatăl însuşi vă iubeşte pentru că voi m-aţi iubit”. (In 16,27)

În sfârşit, omul ştie cum poate fi plăcut lui Dumnezeu, Tatălui: îl va iubi pe Isus, ascultându-i cuvântul. Şi este cu adevărat frumos acest cuvânt! Un necreştin, citind evanghelia, observa: „Aici, în sfârşit, găsesc o cale simplă, o cale luminoasă”. Mă gândeam: „Este chiar calea pentru care ai fost gândit şi creat!”

24/5

„Mă rog pentru cei pe care mi i-ai dat, pentru că sunt ai tăi”. (In 17,9)

Isuse, astăzi te contemplăm în gloria ta! Chiar acolo, în comuniunea de iubire cu Tatăl, tu îţi exerciţi puterea ta universală, puterea de a-i iubi şi de a-i mântui pe toţi oamenii. Prin rugăciunea pe care ai înălţat-o spre Tatăl pentru noi, tu ne încu­rajezi să străbatem cu mai mult curaj potecile acestui pământ. Tu te-ai rugat stăruitor ca noi să fim păziţi de rău, să fim uniţi cu tine şi între noi, oamenii. Cu harul şi exemplul tău putem să creăm o lume mai frumoasă şi mai unită şi astfel să ajun­gem cu bine în cer, la tine, şi să dobân­dim viaţa veşnică. Îţi mulţumim, Isuse!

25/5

„Curaj, eu am învins lumea!” (In 16,33)

Mă îmbrăcasem de sărbătoare. O soră a observat ceva la hainele alese de mine care nu se potriveau... M-am supărat atât de tare încât nu am mai reuşit să îi mai adresez niciun cuvânt! Nu am neglijat însă faptul de a ne ruga împreună. Şi acolo Isus mi-a arătat puterea sa: am reuşit să dau sorei mele semnul păcii, zâmbind de sărăcia mea: el încă mă iubea!

26/5

„L-am slujit pe Dumnezeu”. (Fap 20,19)

Paul îi salută pentru ultima dată pe bătrânii din Biserica din Efes. O face cu pacea care vine din faptul de a fi încercat întotdeauna să facă misiunea pe care Domnul i-a încredinţat-o. Cuvintele sale sunt un ecou al cuvintelor lui Isus, Învăţătorul şi Domnul său: „Eu te-am glorificat pe pământ împlinind lucrarea pe care mi-ai dat-o să o fac”. Tată, în această nouă zi doresc să fac ceea ce tu doreşti.

27/5

„Este mai mare fericire în a da decât în a primi”. (Fap 20,35)

Trebuie să fiu atent ca această „satisfacţie” să fie cu adevărat fericire şi nu orgoliu! Este fericire când trăiesc faptul de a da ca o consecinţă a iubirii lui Dumnezeu pentru mine, ca o par­ti­cipare la bunătatea sa faţă de toţi. Nu va deveni acel sentiment de a mă simţi în regulă sau, mai rău, de a fi colecţionat merite! Un antidot este a accepta cu umilinţă iubirea de la ceilalţi.

28/5

„Eu le-am revelat numele tău”. (In 17,26)

Eram trist, fără speranţă şi fără lumină. În Biserica ta, Isuse, m-ai făcut să descopăr iubirea Tatălui: totul a început să fie frumos şi plin de bucurie; îţi mulţumesc! Dăruieşte-mi Duhul tău Sfânt mai departe, ca să rămân şi să cresc în această viaţă minunată, viaţă cu adevărat divină, veşnică!

29/5

„Doamne, tu ştii toate, tu ştii că te iubesc”. (In 21,17)

Nu îmi vine deodată să îi repet lui Isus aceste cuvinte ale lui Petru, pentru că văd că am atâtea lipsuri... Nu trebuie nici să mă blochez aici. Îi cer cu încredere o iubire mai puternică şi fidelă, ca să pot colabora cu el în Biserica sa. Da, suntem săraci, dar cu asistenţa Duhului Sfânt, suntem preţioşi în mâinile sale! Iar sfinţii martiri nu sunt doar un exemplu, ci şi un mare ajutor.

30/5

„Tu urmează-mă!” (In 21,22)

De câte ori, precum Petru în acea zi, pierd timpul uitându-mă după unul sau altul dintre fraţi, din curiozitate sau de-a dreptul pentru a judeca sau a găsi justificări pentru lenea mea... Cu ajutorul Duhului Sfânt, pe care mâine îl vei trimite din nou asupra noastră, voi căuta să fac numai voia ta. Urmând-o cu iubire, voi fi ajutor adevărat, în loc să fiu acuzator, pentru fraţii mei.

31/5

„Aşa cum m-a trimis Tatăl, aşa vă trimit şi eu pe voi”. (In 20,21)

Isuse, tu împarţi cu apostolii darul pe care l-ai primit de la Tatăl, un dar angajator! El te-a trimis să fii iubirea sa care iartă şi care face să crească tot ceea ce este bun în oameni. Acum tu ne dai Duhul tău ca să continuăm, în această lume, deşi întotdeauna duşmănoasă, prezenţa ta dătătoare de viaţă. Vino, Duhule Sfinte, transformă-ne, purifică-ne, umple-ne şi foloseşte-ne!