CALENDARIO / Calendario Cinquepani RO

01 mag 2021

MAI Calendar 2021

MAI 2021

1/5

„Doamne, arată‑ni‑l pe Tatăl și ne este de ajuns!” (In 14,8)

Astăzi începe luna mai, timp în care ne lăsăm însoțiți de îngrijirea maternă a Mariei. Și în această primă zi îi mulțumim sfântului Iosif pentru prezența sa activă alături de ea și de Isus. Împreună cu Maria, ne mărturisește bunătatea, tandrețea și mila Tatălui, acel Tată pe care dorim să‑l putem vedea, pentru a ne bucura în mod constant de iubirea lui.

2/5

„Rămâneți în mine și eu în voi!” (In 15,4)

Lui Isus îi pasă de viața noastră, din acest motiv ne vrea uniți cu el, care este unit cu Tatăl. Folosește imaginea viței de vie și a mlădițelor pentru a ne ajuta să înțelegem importanța acesteia. Fără el aș fi o mlădiță uscată, cu el viața mea va fi utilă pentru mulți, va fi un dar de la Tatăl pentru întreaga lume.

3/5

„Nu crezi că eu sunt în Tatăl și Tatăl este în mine?” (In 14,10)

Întrebarea pe care i‑a pus‑o Filip lui Isus primește un răspuns prețios: Tatăl se manifestă prin Fiul său. Voi fi și mai atent să‑l cunosc, să meditez cuvintele sale, să‑l ador în inima mea. Toată atenția mea asupra lui Isus este scufundarea în iubirea Tatălui!

4/5

„Pace vă las vouă, pacea mea v‑o dau vouă”. (In 14,27)

După ce m‑am certat, am alergat la Isus. El m‑a luminat. Am găsit cuvinte noi și o atitudine diferită pentru a mă apropia de fratele meu. Doar Isus este capabil să facă acest lucru.

5/5

„Orice mlădiță care este în mine și nu aduce rod, el o înlătură”. (In 15,2)

Uneori mă întreb dacă aș fi gata să mă las „tăiat” de Tatăl. Unele atitudini și dorințe ale mele nu ajută la împărăția lui Dumnezeu: nu ar trebui să plâng dacă ar fi luate de la mine. Și, din moment ce fermierul scurtează și ramurile care dau roade, ar trebui să fiu fericit când Domnul limitează sau încetinește carismele mele!

6/5

„Îl voi reînălța, pentru ca să‑l caute pe Domnul și ceilalți oameni”. (Fap 15,17)

Cuvinte antice pentru decizii noi. Iacob își bazează propunerea pe cuvântul profetului Amos pentru a rezolva controversele grave care au apărut în Biserică. Propunerea sa a fost acceptată și apreciată de toți. Să învățăm și noi să ne bazăm fiecare decizie pe acel cuvânt al lui Dumnezeu care ne‑a fost deja dat.

7/5

„Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unul pe altul!” (In 15,17)

Trebuie să‑i mulțumesc mult lui Isus pentru această poruncă a sa. Datorită acesteia am crescut într‑o familie și într‑o țară în care toată lumea părea că se întrece în a o trăi și a se corecta, pentru a o trăi din ce în ce mai bine. Și acum încerc să mă supun și eu, pentru ca numele Tatălui să fie cunoscut și iubit!

8/5

„Și cine este aproapele meu?” (Lc 10,29)

Pentru mine fiecare om este aproapele meu, pentru că fiecare om este iubit de Dumnezeu. Fiecare om: nu numai cel plin de bunătate, dar și cel rănit de ghearele Celui Rău, plin de ură și care răspândește moarte. Da, și pentru acel om, care este aproapele meu, Isus și-a vărsat sângele: mă voi îngriji de el, voi vărsa peste el „vinul și uleiul” rugăciunii, ca să se întoarcă de la calea sa și să se vindece. Fericitul Ieremia, pe care îl sărbătorim astăzi, a slujit în tăcere, dar ecoul muncii sale ne însoțește și astăzi. Îți mulțumim, Doamne, pentru exemplul fratelui nostru Ieremia Valahul!

9/5

„Voi sunteți prietenii mei dacă faceți ceea ce vă poruncesc”. (In 15,14)

A fi prieteni ai lui Isus! Merită? Câștig ceva? Desigur, odată cu faptul că sunt prietenul lui Isus devin prețios în ochii lui Dumnezeu. Când trăiesc cuvântul lui încep să experimentez iubirea Tatălui și să dezvălui chipul său lumii din jurul meu.

10/5

„Domnul i‑a deschis inima ca să asculte cu atenție cele spuse de Paul”. (Fap 16,14)

Cine este această femeie? Este Lidia, o comerciantă bogată care a ajuns în orașul Filipi, în Macedonia, din Tiatira, în Asia Mică. Inima i s‑a deschis pentru a‑l iubi pe Isus. Primul rod este o nouă generozitate: ea insistă, de fapt, ca Paul și Sila să accepte ospitalitatea. Iubirea lui Isus și capacitatea de a accepta învățăturile sale sunt întotdeauna darul lui Dumnezeu. Voi cere acest dar pentru mine și pentru cei dragi, în loc să plâng dacă cineva dovedește că încă nu îl are.

11/5

„A fost botezat el și toți ai lui”. (Fap 16,33)

El este temnicerul însărcinat cu paza închisorii delincvenților, unde Paul și Sila sunt legați în așteptarea judecății. Un cutremur a încurcat totul. Acest om a înțeles că cei doi ucenici ai lui Isus aduc o viață nouă și i‑au cerut‑o.

12/5

„Când va veni el, Duhul adevărului vă va călăuzi în tot adevărul”. (In 16,13)

De multe ori suntem ca Pilat, care l‑a întrebat pe Isus: Ce este adevărul? Spre deosebire de Pilat, noi vrem să aflăm răspunsul lui Isus. Adevărul definitiv și sigur, valabil astăzi și mâine, este ceea ce vede Tatăl! Și vede întotdeauna toate lucrurile în lumina iubirii sale. Folosim lumini false, cele de invidie, impuritate, mândrie și orgoliu: suntem înșelați. Așteptăm lumina sigură: este Duhul Sfânt!

13/5

„Domnul lucra cu ei și le întărea cuvântul prin semnele care‑i însoțeau”. (Mc 16,20)

Isus și‑a ridicat mâinile pentru a‑i binecuvânta pe apostolii săi și i‑a trimis în toată lumea înainte de a se înălța din fața ochilor lor. Acum îi însoțește într‑un mod misterios, dându‑le semnele minunate ale prezenței sale. Ei se bucură de asta și primesc curaj și forță. Ei știu că Isus stă la dreapta Tatălui și cuvântul său continuă să‑i lumineze.

14/5

„Eu v‑am ales pe voi”. (In 15,16)

Apostolul Matia a fost ales de Domnul într‑un mod foarte particular: ceilalți apostoli s‑au rugat cu simplitate și apoi au tras la sorți între el și Iosif; sorții a căzut pe numele lui. Ales de Domnul prin mâna apostolilor: Isus îi folosește acum și pentru aceasta, ca și pentru toate celelalte. Cât de frumoasă și de prețioasă este Biserica! În ea Isus este prezent și activ.

15/5

„Tatăl însuși vă iubește”. (In 16,27)

Să continuăm novena de Rusalii cu această mare revelație a lui Isus: Tatăl ne iubește! El ne iubește deoarece și noi îl iubim pe Fiul său și devenim una cu el. El ne iubește, pentru că suntem prețioși în ochii lui: de fapt, Isus, Fiul, a murit pentru noi. Îl vom invoca pe Duhul Sfânt, ca să descopere Bisericii întregi iubirea Tatălui, iar Biserica să o arate lumii întregi!

16/5

„Eu nu sunt din lume”. (In 17,16)

Lumea este... toți cei care nu gândesc ca Dumnezeu, care nu au aceleași dorințe ca Tatăl, care nu folosesc iubirea și fidelitatea sa, care nu schimbă voința proprie cu cea a lui Dumnezeu! Isus nu este unul dintre aceia, nu este unul dintre noi! El vrea să gândească, să iubească, să dorească totul ca Tatăl!

17/5

„Curaj, eu am învins lumea!” (In 16,33)

Doamne Isuse, prezența ta este curaj și bucurie pentru noi. Tu știi că mediul în care trăim vrea să‑ți șteargă cuvântul din memoria noastră, și amintirea ta din inima noastră. Dar tu ești aici, cu crucea ta, poți cânta victoria!

18/5

„Nu mă rog pentru lume, ci pentru cei pe care mi i‑ai dat”. (In 17,9)

Rugăciunea ta, Isuse, este prețioasă în ochii Tatălui: el te ascultă. Îți mulțumesc că te‑ai rugat pentru mine și pentru întreaga Biserică! Acesta este motivul pentru care, în ciuda păcatului pe care continuăm să îl hrănim, este singura școală de formare a sfinților din lume în orice moment.

19/5

„Este mai mare fericire în a da decât în a primi”. (Fap 20,35)

Dăruirea este imitarea iubirii Tatălui. Primirea, dacă nu este umilă și recunoscătoare, ar putea favoriza egoismul. Suntem binecuvântați când dăm, pentru că acest lucru ne îndepărtează de noi înșine și de ceea ce aparține pământului pentru a ne uni cu Tatăl, care, de asemenea, ne vrea pe toți uniți între noi. Chiar astăzi Isus insistă să ne dorim să fim una cu el și cu Tatăl.

20/5

„Tată, vreau ca acolo unde sunt eu să fie cu mine și cei pe care mi i‑ai dat”. (In 17,24)

Isus continuă să se roage, pentru a exprima Tatălui dorința lui ca aceeași glorie a lui Dumnezeu să strălucească pe fața noastră. Aceasta se întâmplă atunci când suntem uniți cu el și între noi, fără a ne împiedica de gelozia și invidia noastră și de mândria noastră deșartă.

21/5

„Simon, fiul lui Ioan, mă iubești?” (In 21,17)

Continuăm să ne pregătim pentru Rusalii. Îl vom primi pe Duhul Sfânt atunci când îl vom iubi pe Isus. Când Isus este mai important pentru noi decât noi înșine, atunci Duhul său va fi în noi și ne va putea încredința sarcini prețioase, care ne fac să fim de folos fraților noștri.

22/5

„Tu urmează‑mă!” (In 21,22)

Isus a înviat și pentru ultima oară se face văzut de apostolii săi. Încă nu sunt în totalitate conform inimii sale. Petru trebuie să‑și amintească faptul că este un ucenic și că misiunea sa este și va fi întotdeauna ca să stea la școala Domnului său. Când se va decide să îl urmeze, fără să se confrunte cu ceilalți, atunci viața lui va fi un adevărat exemplu: va deveni călăuzitorul fraților în drumul către Tatăl.

23/5

„Voi veți da mărturie, pentru că de la început sunteți cu mine”. (In 15,27)

Astăzi sărbătorim pentru că Duhul Sfânt al lui Dumnezeu a coborât asupra Bisericii. Din acest moment suntem în stare să mărturisim că Isus este cu adevărat ceea ce înseamnă numele lui: mântuirea lui Dumnezeu. O mărturisim în fața tuturor, chiar și a celor care ne privesc cu milă, a celor care ne disprețuiesc și ne batjocoresc. Eu mă supun lui Isus, îl păstrez în inima mea și observ cuvântul său.

24/5

„Iat‑o pe mama ta!” (In 19,27)

Privirea noastră este îndreptată astăzi către Preasfânta Maria. Ea a fost prezentă în încăperea în care se pregăteau apostolii, rugându‑se, să primească „puterea de sus”, pe care Isus a promis‑o. Toți o priveau ca pe mama lor, ascultătoare de cuvântul pe care Domnul îl adresase ucenicului de la picioarele crucii. Este și mama mea: îi sunt atât de recunoscător.

25/5

„Să nu te arăți în fața Domnului cu mâna goală”. (Sir 35,6)

Cartea lui Sirah are învățături valoroase pentru viața de credință și pentru o devoțiune adevărată. Pagina de astăzi ne dezvăluie ceea ce este cu adevărat plăcut lui Dumnezeu: să ascultăm de cuvântul său. Mâinile noastre sunt goale, complet goale, când trăim fără a ține cont de poruncile lui, fără a ne referi la înțelepciunea lui.

26/5

„Ce vreți să fac pentru voi?” (Mc 10,36)

Cei doi frați aveau pretenții. Isus este gata să‑i asculte, dar nu pentru a le împlini. Din fericire, Isus nu îndeplinește toate cererile noastre! De astăzi îi vom cere doar să putem face voința Tatălui. Voința Tatălui este mântuirea oamenilor, acea mântuire pentru care este nevoie de cruce. Tatăl ne va permite să o purtăm cu Isus.

27/5

„Isuse, îndură‑te de mine!” (Mc 10,47)

Cel care se roagă, strigând, este un orb, un cerșetor. Ca răspuns, Isus îi cere să‑și exprime public dorința: vrea bani sau vrea altceva? Vrea să vadă din nou. Și Isus îi permite să‑i vadă fața cu proprii săi ochi. Iar ochii îl vor ajuta să‑l urmeze repede la Ierusalim, unde îl așteaptă calvarul.

28/5

„Aveți credință în Dumnezeu!” (Mc 11,22)

Au rămas uimiți. Văzuseră smochinul uscat, pentru că Isus nu găsise niciun rod pe el. Astăzi îmi voi folosi credința, pentru ca viața mea să dea roade, ceea ce îi place Domnului: iubire, bucurie, pace, răbdare, stăpânire de sine, fidelitate față de el și blândețe față de toți.

29/5

„Cu ce autoritate faci acestea?” (Mc 11,28)

Fiecare înțelege că ceea ce Isus a făcut este un gest de adevăr profund: negustorii, transformând templul într-un are supermagazin, îi împiedicau pe oameni să se roage și să-l cunoască pe Dumnezeu ca Tată. Acesta apărea ca și cum ar fi fost un comerciant. Autoritatea cu care Isus i-a alungat este însăși autoritatea adevărului și a iubirii față de Dumnezeu. Aceia care nu-l iubesc pe Dumnezeu nu recunosc niciodată lucrările sale: ei nu l-au recunoscut nici măcar pe Ioan Botezătorul.

30/5

„Faceți ucenici din toate neamurile”. (Mt 28,19)

Misterul de astăzi ne face să privim la viața Dumnezeului nostru. El este iubirea unui Tată, este iubirea ascultătoare a Fiului, este iubirea care ne unește ca frați adevărați. Privind la Dumnezeul nostru, vedem o singură iubire, care ne face să devenim atenți așa cum un tată este cu cei fragili, ascultători precum copiii față de cei care îi călăuzesc, dornici ca toată lumea să‑l urmeze pe Isus: nu există un bine mai mare decât acesta.

31/5

„Mi‑a făcut lucruri mari Cel Atotputernic”. (Lc 1,49)

Încheiem luna mai cu această sărbătoare, care ne face să fim încă atenți la Maria. Știe să iubească, știe să se roage, știe să cânte și să laude, știe să se supună cu bucurie. Primește binecuvântarea Elisabetei și vorbește cu ea despre Dumnezeul lor, care i‑a ales pentru mari misiuni în favoarea poporului lor și a întregii omeniri. Putem învăța ceva de la Mama noastră?