CALENDARIO / Calendario Cinquepani RO

01 set 2017

SEPTEMBRIE Calendar 2017

SEPTEMBRIE 2017

1/9

„Vegheaţi, aşadar, pentru că nu ştiţi nici ziua, nici ceasul!” (Mt 25,13)

Porunca lui Isus de a veghea încheie relatarea parabolei prin care a încercat să prezinte realitatea împărăţiei cerurilor. În ea se prezintă ca mire gata să ne dăruiască întreaga sa iubire şi să ne invite în casa sa. El le deschide uşa celor care au lampa aprinsă şi rezervă de ulei, adică acelora care îl iubesc în mod personal şi dau mărturie despre aceasta trăind în aşteptarea venirii sale.

2/9

„Aţi fost învăţaţi de Dumnezeu să vă iubiţi unii pe alţii”. (1Tes 4,9)

Sfântul Paul recunoaşte faptul că toţi creştinii din comunitatea din Tesalonic au învăţat să se iubească unii pe alţii cu iubirea lui Dumnezeu şi îi îndeamnă să crească în această iubire. Dar noi, în parohiile, în comunităţile, în familiile noastre, am învăţat de la Domnul să ne iubim unii pe alţii? Dacă da, atunci să continuăm să o facem, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, dacă nu, să căutăm pe cineva care să ne înveţe.

3/9

„Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine”. (Mt 16,24)

Dacă vreau să-l urmez pe Isus, să mă interesez de el, să-l ascult, să-i împlinesc principiile, să-i fiu mereu aproape, trebuie să uit de mine însumi, să mă detaşez de proiectele mele, să am privirea mereu aţintită asupra lui pentru a nu pierde urmele sale şi pentru a-mi asuma modul său de a trăi. Trebuie să-l iubesc mai presus de toţi şi de toate. Vino, Duhule Sfinte, şi ajută-mă.

4/9

„Duhul Domnului este asupra mea”. (Lc 4,18)

Isus se prezintă astăzi, în sinagogă, în timp ce citeşte un fragment din profetul Isaia care se referea tocmai la persoana sa şi care descoperea misiunea sa. Duhul Sfânt este cu adevărat în Isus şi el dă mărturie despre aceasta prin viaţa plină de milostivire şi de înţelepciune. De aceea, era admirat de unii şi persecutat de alţii. Îţi mulţumesc, Isuse, pentru viaţa ta dăruită Tatălui pentru întreaga omenire.

5/9

„Îmbărbătaţi-vă unii pe alţii şi edificaţi-vă unul pe altul”. (1Tes 5,11)

Sfântul apostol Paul ne îndeamnă să ne sprijinim reciproc, în familie şi în comunităţile creştine, pentru a trăi aşa cum îi place lui Isus, în iubirea sa, pentru totdeauna. Vom trăi fără temeri, mereu în prezenţa sa, recunoscători lui pentru că ne-a dăruit viaţa, lumina şi pacea sa.

6/9

„Mulţimile îl căutau”. (Lc 4,42)

Viaţa lui Isus a fost izvor de speranţă pentru mulţi, pentru cei umili şi sărmani. El continuă să fie astfel pentru cei care mărturisesc credinţa în el. Cei care îl urmează pe Isus cu iubire, asemenea tuturor sfinţilor, devin şi ei speranţă şi sprijin pentru mulţi. Îţi mulţumesc, Isuse înviat, că trăieşti pentru totdeauna împreună cu noi.

7/9

„El ne-a eliberat de sub puterea întunericului”. (Col 1,13)

Dumnezeu Tatăl ne-a făcut nouă, creştinilor, un dar deosebit de mare: acela de a crede în Fiul său Isus Cristos; ne întăreşte şi ne face să creştem în el prin darul sacramentelor credinţei noastre, în special Spovada şi Împărtăşania. Astfel, putem trăi în fiecare zi din lumina şi viaţa lui Isus şi o putem dărui celor pe care îi întâlnim. Îţi mulţumesc, Părinte bun şi sfânt.

8/9

„Toate conlucrează spre bine celor care îl iubesc pe Dumnezeu”. (Rom 8,28)

Mama noastră comună, Maria, l-a iubit pe Dumnezeu şi a fost aleasă de el să ni-l dăruiască nouă, tuturor, pe Isus, întrupat în ea. L-a urmat mereu, în bucurie şi în suferinţă, cu credinţă, speranţă şi iubire. A ştiut să primească toate situaţiile ca pe un dar de la Dumnezeu. Marie, învaţă-ne şi pe noi să trăim urmându-l pe Isus.

9/9

„De ce faceţi ceea ce nu este permis sâmbăta?” (Lc 6,2)

Dumnezeu le-a poruncit evreilor să sfinţească sâmbăta cu iubire. Era sâmbătă când ucenicii lui Isus, înfometaţi, culegeau spice de grâu şi mâncau boabele. Isus le ia apărarea pentru gestul lor. În acest fel arată milostivirea lui Dumnezeu Tatăl faţă de fraţii săi. Toate legile le-a dat pentru a înlesni bucuria lor.

10/9

„Dacă fratele tău greşeşte împotriva ta, mergi şi mustră-l numai între patru ochi!” (Mt 18,15)

Duminica mergem la Liturghie pentru a-l celebra pe Isus cel Înviat şi pentru a primi iubirea sa. De aceea, ne simţim responsabili de fraţii noştri. Văzând că cineva ne loveşte în mod nedrept, în loc să-l vorbim de rău, să mergem în întâmpinarea lui şi să căutăm în multe moduri, de mai multe ori, să ajungem la o înţelegere doar noi doi, ori cu ajutorul altora, cerând de la Isus să ne însoţească în acest demers. Ferice de noi dacă acel frate ne va asculta.

11/9

„Isus a intrat în sinagogă şi învăţa”. (Lc 6,6)

Isuse, tu eşti înţelepciunea lui Dumnezeu, unicul Învăţător. Tu ne înveţi prin cuvântul tău şi prin viaţa ta preasfântă. Îţi mulţumim pentru prezenţa ta printre noi, mai ales atunci când suntem reuniţi în numele tău; îţi mulţumim că putem să învăţăm de la tine şi că te putem contempla ascultând evangheliile împreună cu fraţii noştri.

12/9

„După cum l-aţi primit pe Cristos Isus, Domnul, tot aşa să umblaţi în el”. (Col 2,6)

L-am primit pe Isus ca Domn, adică l-am primit ca pe acela căruia vreau să mă supun? Dacă am recunoscut bunătatea şi fidelitatea lui, atunci mă supun lui cu iubire, împreună cu fraţii care cred în el, atunci trăiesc în fiecare zi astfel încât să-i aduc cinste, cu recunoştinţă şi bucurie.

13/9

„Daţi morţii membrele pământeşti”. (Col 3,5)

Suntem destinaţi gloriei împreună cu Isus în cer; pentru aceasta trebuie să renunţăm la orice comportament monden şi să acţionăm ca Isus, să renunţăm la plăcere şi răutate şi să îmbrăţişăm crucea, după cuvântul său. El însuşi ne va ajuta.

14/9

„Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unul născut”. (In 3,16)

Îţi mulţumim, Părinte sfânt şi bun, că ne iubeşti atât de mult încât ni-l dăruieşti pe Fiul tău preaiubit, lumina ochilor tăi. El este fericirea ta. I-ai cerut să ne dăruiască viaţa sa murind pe cruce. Ajută-ne să-l primim, ca să te putem slăvi şi binecuvânta şi noi, acum şi întotdeauna.

15/9

„O sabie va străpunge sufletul tău!” (Lc 2,35)

Cu aceste cuvinte Simeon îi profeţeşte preasfintei Fecioare Maria, care a mers la templu cu Iosif şi pruncul pentru ritul purificării, ceea ce va avea de pătimit alături de Fiul lui Dumnezeu. Ea, care l-a iubit mai mult decât orice altă făptură, va participa mai mult la suferinţa de a-l vedea respins în mod violent de către poporul său. Durerea ei, asemenea durerii Fiului, o va face colaboratoare la mântuirea omenirii.

16/9

„Cristos Isus a venit în lume ca să-i mântuiască pe cei păcătoşi”. (1Tim 1,15)

Sfântul Paul, pentru că a primit milostivire de la Isus venit în lume să-i salveze pe cei păcătoşi, a experimentat bucuria mântuirii. Isus l-a umplut de daruri oferindu-i viaţa sa. De aceea înalţă un imn de bucurie: „Regelui veacurilor, celui nepieritor, celui nevăzut şi unicului Dumnezeu să-i fie cinste şi glorie în vecii vecilor. Amin”.

17/9

„De câte ori să-l iert pe fratele meu care greşeşte împotriva mea?” (Mt 18,21)

Petru ştia bine că viaţa de fraternitate este pusă la încercare de diferite conflicte reciproce. De aceea îi adresează lui Isus această întrebare. Iar Isus răspunde spunând că iertarea trebuie oferită în mod necondiţionat şi pentru totdeauna. Astfel, el poate fi prezent şi poate lăsa să se vadă frumuseţea trăirii împreună, în numele său.

18/9

„Isus a mers cu ei”. (Lc 7,6)

Isus este mereu gata să arate compasiune, atunci când aceasta este cerută de inimi umile şi sincere. Evanghelia pe care Biserica ne-o propune astăzi spre ascultare ne dovedeşte acest lucru. Să mergem, aşadar, plini de încredere la el, asemenea celor trimişi de centurion, pentru a primi har şi pentru a afla milostivire. Îţi mulţumesc, Isuse, că eşti cu noi.

19/9

„Dumnezeu a vizitat poporul său”. (Lc 7,16)

Oamenii care erau prezenţi atunci când Isus l-a rechemat la viaţă pe fiul văduvei din Nain îşi exprimă uimirea cu aceste cuvinte. E ca şi cum ar spune că Isus, un om printre ei, este Dumnezeu: şi aşa este! Isus este prezent şi astăzi în Biserica sa şi face cunoscută iubirea Tatălui: Să-i fim recunoscători!

20/9

„A fost crezut în lume, a fost ridicat în glorie”. (1Tim 3,16)

Sfântul Paul vorbeşte despre Isus. El s-a umilit până la moartea pe cruce, persecutat fără motiv, iar acum stă în slavă la dreapta Tatălui. Îl cinstim ascultând de el cu iubire. O Duhule Sfinte, vino şi ajută-ne să-l iubim pe Isus!

21/9

„Îndurare vreau, şi nu jertfă”. (Mt 9,13)

Isus, citându-i pe profeţi, declară în mod deschis că unirea cu Dumnezeu se înfăptuieşte mai degrabă printr-o atitudine de milostivire faţă de păcătoşi, decât prin oferirea de jertfe de animale în templu. Îţi mulţumesc, Isuse, pentru invitaţia ta la milostivire faţă de cei păcătoşi şi îndepărtaţi, şi pentru disponibilitatea ta de a-i primi pe toţi. Îţi mulţumesc că-i faci să experimenteze iubirea lui Dumnezeu pe cei care se apropie de tine cu umilinţă.

22/9

„Luptă lupta cea bună a credinţei”. (1Tim 6,12)

Acest îndemn al sfântului Paul către colaboratorul său Timotei, împreună cu multe alte îndemnuri, îmi este de folos şi mie şi tuturor celor ce cred. Pentru a trăi în credinţa în Isus, trebuie să fiu vigilent, să perseverez în rugăciune, să ascult cuvântul său, să suport nemulţumirile şi ispitele, să rămân umil şi plin de caritate faţă de toţi.

23/9

„Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu”. (Lc 8,11)

Îţi mulţumesc, Isuse, pentru cuvântul pe care l-ai semănat în inima mea. Îţi mulţumesc că m-ai ajutat să-l respect, să-l păzesc, să-l caut, să-l iubesc şi să mă rog cu el. Îţi mulţumesc pentru rodul bogat al răbdării, al bunătăţii, al dorinţei de a-l imita pe Isus, pe care le-am primit prin cuvântul tău.

24/9

„De ce staţi aici toată ziua degeaba?” (Mt 20,6)

Stăpânul viei e uimit că la cinci după-amiaza mai sunt încă zilieri care nu au primit de lucru. Ştie că aceştia nu sunt acolo pentru că sunt leneşii, ci pentru că nimeni nu i-a angajat până atunci. Îţi mulţumesc, Părinte bun, că m-ai luat şi pe mine să lucrez în via ta, în ciuda puţinelor mele talente şi a slabei credinţe.

25/9

„Vedeţi, aşadar, cum ascultaţi”. (Lc 8,18)

Isuse, îţi mulţumesc pentru acest avertisment; tu vrei să strălucească cuvântul tău în viaţa noastră, iar înţelepciunea ta să se manifeste în noi; ajută-ne ca cine ne întâlneşte să primească mărturia iubirii tale!

26/9

„Sunt aceştia care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi îl îndeplinesc”. (Lc 8,21)

Isus ne oferă astăzi un criteriu pentru a recunoaşte dacă suntem cu adevărat apropiaţii lui, în comuniune cu el; ascultăm cuvântul lui Dumnezeu şi îl punem în practică? Atunci suntem pentru el fraţi, surori şi mame. Îţi mulţumesc, Isuse, pentru această lumină.

27/9

„Isus le-a dat autoritate asupra tuturor diavolilor”. (Lc 9,1)

Mulţi creştini au dificultate în a considera reală prezenţa diavolului. Acesta este un semn bun: arată că nu l-au simţit în mod direct; şi e un semn rău: arată că nu au învăţat să discearnă lucrările lui Dumnezeu de lucrările duşmanului. Biserica a primit şi are o datorie profundă, preţioasă şi totodată dificilă: să-i elibereze de puterea celui care vrea să-i dividă şi să-i distrugă.

28/9

„Eu îmi voi găsi plăcerea în ea şi voi fi cinstit”. (Ag 1,8)

Cu aceste cuvinte, Domnul ne îndeamnă să colaborăm uniţi, aşa cum au făcut sfinţii, pentru a edifica Biserica, astfel încât el să poată fi mulţumit de ea, iar în ea şi prin ea să facă cunoscută iubirea sa. O Duhule Sfinte, ajută-ne!

29/9

„Vei vedea lucruri mai mari decât acestea”. (In 1,50)

Isus nu se mândreşte cu lucrările sale, nici cu minunile, nici cu înţelepciunea sa. Nu este gelos, se bucură, în schimb, dacă Biserica sa continuă să ofere iubirea lui Dumnezeu şi să dea mărturie despre el, chiar şi prin semne şi minuni. El însuşi o călăuzeşte cu prezenţa sa. Arhanghelii sunt un semn şi un dar prin care Tatăl îi însoţeşte pe fiii săi în misiunea lor de mărturisitori (Mihail), de vestitori (Gabriel), de slujitori ai carităţii (Rafael)!

30/9

„Eu voi locui în mijlocul tău”. (Zah 2,15)

Profeţia lui Zaharia se referă la Isus, trimis de Tatăl să-i reunească pe fiii lui Dumnezeu risipiţi în toate naţiunile. Cei care cred în Fiul lui Dumnezeu vor forma noul său popor, Biserica, iar el va locui pentru totdeauna în ea, pentru a o călăuzi şi sprijini.